Poliţiştii maramureşeni desfăşoară cercetări pentru tragerea la răspundere a unui băimărean care, pretinzând că este consultant pentru întocmirea documentaţiei
necesare accesării de fonduri europene, a înşelat două persoane cu suma de 1 500 de lei respectiv 1 000 de euro.
Ieri, 24 octombrie, poliţiştii din Bârsana au fost sesizaţi despre comiterea a două înşelăciuni.
Doi bărbaţi din localitate au declarat că, în cursul lunii iulie a.c., au plătit 1 500 de lei respectiv 1 000 de euro unui băimărean care a pretins că este consultant pentru
întocmirea documentaţiei necesare accesării de fonduri europene iar până în prezent proiectele în domeniul creşterii animalelor nu au fost realizate.
Poliţiştii au identificat un băimărean în vârstă de 32 de ani bănuit de comiterea faptelor. Pe numele lui a fost întocmit dosar penal şi se continuă cercetările sub aspectul comiterii infracţiunii de înşelăciune.
Întreprinderile Mici și Mijlocii din România vor avea la dispoziție Programul Operațional Inițiativa pentru IMM-uri (POIIMM), după ce Guvernul a adoptat astăzi, printr-un Memorandum, conținutul Acordului de Finanțare, Acordului între Creditori și Contractului de Gaj. Documentele urmează să fie semnate de către viceprim-ministrul Vasile Dîncu, ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
Inițiativa pentru IMM-uri 2014-2020, în valoare de 100 de milioane de euro, este un program destinat să faciliteze accesul la credite, prin oferirea unei rate de garantare de până la 80%. Prin intermediul acestui program se vor acorda garanții neplafonate ce vor avea destinatari finali IMM-urile non-agricole din mediul urban și rural, pentru acele activități care nu sunt finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală.
Instrumentul de garantare neplafonată are ca scop îmbunătățirea accesului la finanțare pentru IMM-uri, prin generarea unui număr suplimentar de portofolii de finanțare, determinând implicit creșterea numărului de IMM-uri beneficiare de finanțare. Utilizarea mai largă a instrumentelor de partajare a riscurilor, precum și folosirea fondurilor UE pentru a garanta parțial portofoliile de credite pentru IMM-uri permit generarea unui efect de pârghie în ceea ce privește volumul de creditare pentru IMM-uri. Astfel, întreprinderile mici și mijlocii devin mai atractive și mai credibile pentru obținerea creditelor.
Acest program cu finanțare europeană va acoperi atât regiunea București-Ilfov, cât și celelalte șapte regiuni și se estimează că va fi lansat către IMM-uri începând cu prima parte a anului viitor. Autoritatea de Management a Programului funcționează la nivelul MDRAP.
Mai sunt câteva zile în care tinerii inventatori își pot înscrie proiectele în concursul de idei innovative lansat de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României și Salonul Auto București & Accesorii. Cea mai impresionantă invenţie din domeniul auto va fi răsplatită cu o bursă în valoare de 10.000 de lei.
Până pe20 octombrie 2016,tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 40 de ani se pot înscrie în concurs, trimițând pe adresa de emailconcurs@fundatiadanvoiculescu.
Ediția a XIV-a aSalonului Auto București & Accesorii se desfășoară în perioada 20 – 30 octombrie, la Romaero Băneasa. Pe o suprafață de peste 25.000 mp vizitatorii vor putea admira premierele și noutățile din domeniul auto, precum și tehnologiile de ultimă generație. Salonul Auto București & Accesorii 2016 este un eveniment susținut de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) și Asociația Constructorilor de Automobile din Romania (ACAROM).
Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea Românieise preocupă constant de susținerea și promovarea inventicii și cercetării românești, răsplătind de fiecare dată excelența!
Mai multe detalii despre concurs şi regulament pe:http://www.
Topul Național al Firmelor, cel mai important eveniment de business al anului, se va desfășura joi, 10 noiembrie 2016, la Romexpo.
Barometru al performanței în afaceri, evenimentul organizat de Camera de Comerț și Industrie a României va premia cele mai performante companii din 6 domenii de activitate - industrie, servicii, comerț și turism, cercetare-dezvoltare și high-tech, agricultură, silvicultură și pescuit și construcții.
Clasamentul este realizat pe baza unei metodologii complexe și unitare la nivel național, prevăzută de lege şi implementată de fiecare Cameră la nivel de județ. Topul analizează indicatori precum cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficiența utilizării resurselor umane și eficiența utilizării capitalului angajat.
Pe primele locuri (1-10) la nivel naţional s-au clasat peste 12.000 companii - operatori economici din diferite sectoare de activitate: peste 4.300 din industrie, aproape 3.400 din servicii, circa 2.800 din comerț și turism, 460 din cercetare-dezvoltare și high-tech, 610 din agricultură, silvicultură și pescuit, 580 din construcții.
4.811 de companii, cu o cifră de afacere de 135,5 miliarde de euro, s-au clasat în primele 3 locuri ale topului, dintre care 1.868 pe locul I. Acestea se vor regăsi în catalogul tipărit, iar versiunea electronică va pune la dispoziția celor interesați toate cele 12.229 de firme clasate pe primele 10 locuri.
Începând cu acest an au fost luate în considerare grupele de activitate de 4 cifre, ceea ce permite realizarea unui clasament mai specializat. Față de 272 grupe de activitate analizate pentru realizarea clasamentelor topurilor de firmă, începând cu anul 2016 sunt analizate 615 grupe CAEN de 4 cifre.
Despre Camera de Comert si Industrie a Romaniei
Camera de Comerț și Industrie a României este unul dintre cele mai importante foruri de reprezentare a oamenilor de afaceri români din ultimii 150 de ani. Exponentă a economiei libere de piață, Camera de Comerț și Industrie a României contribuie activ la dezvoltarea mediului de afaceri și, implicit, a României. (Sursa foto: http://ccir.ro)
În opinia liderilor sindicali din Informații și Comunicații,
Managerii Telekom plătiți cu salarii exorbitante și reprezentanții statului român girează dezastrul unei companii aflate în reorganizări haotice și permanente
Baia Mare – octombrie 2016
Maramureșul a fost gazda întâlnirii reprezentanților Comitetului Director al Sindicatului Național din Tehnologia Informațiilor și Comunicații (SNTIC), sindicat al cărui președinte național este Ioan Doru Dăncuș. Timp de două zile lideri din mai multe județe au dezbătut și aprobat mai multe puncte de lucru aflate pe ordinea de zi. Invitat al președintelui Doru Dăncuș a fost Cristiana Matei, președinte al Alianței Sindicatelor din Tehnologia Informațiilor și Comunicații. Totodată, au fost prezenți, tot cu statut de invitați, colegi din departamentele tehnice Telekom din județele Sălaj, Bistrița Năsăud, Sibiu, Hunedoara, Satu Mare și Maramureș.
Discuțiile au vizat chestiuni organizatorice, dar importante au fost punctele care au vizat reorganizările și restructurările care au loc sau vor avea loc în cadrul companiei Telekom, în special discuțiile legate de dorința administrației de a implementa un program inegal de lucru la nivelul Telekom. Toate aceste schimbări, nu neapărat în favoarea oamenilor, sunt negociate cu administrația companiei, în liniște, de unii lideri ai Sindicatului Național din Telecomunicații, în schimbul unor favoruri de ordin personal. Cristiana Matei a făcut o sinteză a proiectelor de reorganizare/restructurare ce au fost transmise de administrația Telekom membrilor de sindicat în zona OSA, IMCC și DTH. Multe proiecte de reorganizare demarate începând cu 1 iulie 2016 nu au fost finalizate nici în prezent. Mai mult, acestea au suferit modificări pe măsura introducerii lor. “Atragem atenția membrilor noștri de sindicat că înaintea modificărilor Contractelor Individuale de Muncă prin acte adiționale privind programul de lucru inegal al tehnicienilor, acest lucru presupune modificarea Contractului Colectiv de Muncă de către părțile semnatare conform art. 116 din Codul Muncii” a precizat Cristina Matei.
Liderul SNTIC Doru Dăncuș a fost mult mai dur în ceea ce privește proiectele de reorganizare din cadrul Telekom România. ”Este trist și frustrant în același timp că managerii plătiți cu salarii exorbitante pentru o companie care se zbate să reziste pe piața de telecomunicații, nu învață absolut nimic din greșelile trecutului privind reorganizarea companiei. În ultimii 15 ani am asistat la reorganizări haotice de activități bazate în principal pe reducere de personal și externalizări de activități. Ceea ce este mai grav, este faptul că aceste proiecte au fost girate, asumate și susținute frenetic de către directorii regionali, dar eșecul vizibil din deteriorarea relațiilor cu clienții noștri nu a fost asumat de nimeni!!! Ba mai mult, acești Dumnezei ai reorganizărilor încasează sume colosale drept bonusuri de performanță!!!
Fac un apel si pe această cale ca reprezentanții statului român în Consiliul de Administrație să intervină și să susțină interesele României, deoarece acesta înca mai deține 46 % din acțiunile Telekom România și nu cunosc să fi incasat în ultima perioadă ceva profit de pe urma managementului performant din Telekom!” a conchis Doru Dăncuș.
Prezenți fiind și reprezentanți din departamentele tehnice Telekom România din mai multe județe, o parte dintre discuții au vizat și probleme specifice muncii lor: supraîncărcarea tehnicienilor cu activități noi și parcurgerea de distanțe mari, lucru ce poate fi observat în aplicații (TOA), susținerea unei aplicații în care se introduc date nereale, munca cu terții, lipsa echipamentului de lucru sau echipament necorespunzator.“În cadrul grupului Deutche Telekom se vehiculează importanța relațiilor de familie, lucru ce contravine cu introducerea unui program de lucru inuman și discriminatoriu, contrar tuturor principiilor ce țin de relațiile interumane și interfamiliale. Introducând un program de lucru inegal, acesta duce la probleme în gestionarea materialelor și uneltelor din dotare, verificarea tehnică a parcului auto la predarea / primirea mașinii.
Compania dorește să fim mai prezenți / penetranți în piață, dar în același timp se dorește reducerea parcului auto exact de la persoanele cele mai prezente alături de clienți (tehnicienii)“ a precizat Ioan Doru Dăncuș, președinte SNTIC.
Toate aceste probleme ridicate au dus discuțiile spre două zone extrem de importante ale angajaților din Telekom, și nu numai: lipsa de reacție a statului român, prin reprezentanții puși să reprezinte interesele României pentru cele 46% din acțiunile deținute de stat, lipsa de reacție ce ne duce cu gândul la faptul că în consiliile de administrație sunt numiți oameni fără personalitate și lipsiți de profesionalism ori acolo sunt puși oameni al căror interese nu țin de protejarea unor bunuri naționale, ci personale sau de grup.
Și mai există și o a doua zonă, ce ține de Legea Dialogului Social. Din acest punct de vedere, sindicaliștii din SNTIC trag un semnal de alarmă către factorii decizionali, sustinând că Legea Dialogului Social trebuie modificată de urgență. Acum aceasta nu răspunde nevoilor angajatului român, fiind o formă cel puțin bizară a unui joc la cacealma între liderii sindicali și administrație.
Având în vedere cele discutate în cadrul Comitetului Director, liderii SNTIC își rezervă dreptul de a folosi toate mijloacele de acțiune sindicale.
Președinte SNTIC, Secretar General,
Doru Dăncuș Paul Micu
În opinia liderilor sindicali din Informații și Comunicații,
Managerii Telekom plătiți cu salarii exorbitante și reprezentanții statului român girează dezastrul unei companii aflate în reorganizări haotice și permanente
Baia Mare – octombrie 2016
Maramureșul a fost gazda întâlnirii reprezentanților Comitetului Director al Sindicatului Național din Tehnologia Informațiilor și Comunicații (SNTIC), sindicat al cărui președinte național este Ioan Doru Dăncuș. Timp de două zile lideri din mai multe județe au dezbătut și aprobat mai multe puncte de lucru aflate pe ordinea de zi. Invitat al președintelui Doru Dăncuș a fost Cristiana Matei, președinte al Alianței Sindicatelor din Tehnologia Informațiilor și Comunicații. Totodată, au fost prezenți, tot cu statut de invitați, colegi din departamentele tehnice Telekom din județele Sălaj, Bistrița Năsăud, Sibiu, Hunedoara, Satu Mare și Maramureș.
Discuțiile au vizat chestiuni organizatorice, dar importante au fost punctele care au vizat reorganizările și restructurările care au loc sau vor avea loc în cadrul companiei Telekom, în special discuțiile legate de dorința administrației de a implementa un program inegal de lucru la nivelul Telekom. Toate aceste schimbări, nu neapărat în favoarea oamenilor, sunt negociate cu administrația companiei, în liniște, de unii lideri ai Sindicatului Național din Telecomunicații, în schimbul unor favoruri de ordin personal. Cristiana Matei a făcut o sinteză a proiectelor de reorganizare/restructurare ce au fost transmise de administrația Telekom membrilor de sindicat în zona OSA, IMCC și DTH. Multe proiecte de reorganizare demarate începând cu 1 iulie 2016 nu au fost finalizate nici în prezent. Mai mult, acestea au suferit modificări pe măsura introducerii lor. “Atragem atenția membrilor noștri de sindicat că înaintea modificărilor Contractelor Individuale de Muncă prin acte adiționale privind programul de lucru inegal al tehnicienilor, acest lucru presupune modificarea Contractului Colectiv de Muncă de către părțile semnatare conform art. 116 din Codul Muncii” a precizat Cristina Matei.
Liderul SNTIC Doru Dăncuș a fost mult mai dur în ceea ce privește proiectele de reorganizare din cadrul Telekom România. ”Este trist și frustrant în același timp că managerii plătiți cu salarii exorbitante pentru o companie care se zbate să reziste pe piața de telecomunicații, nu învață absolut nimic din greșelile trecutului privind reorganizarea companiei. În ultimii 15 ani am asistat la reorganizări haotice de activități bazate în principal pe reducere de personal și externalizări de activități. Ceea ce este mai grav, este faptul că aceste proiecte au fost girate, asumate și susținute frenetic de către directorii regionali, dar eșecul vizibil din deteriorarea relațiilor cu clienții noștri nu a fost asumat de nimeni!!! Ba mai mult, acești Dumnezei ai reorganizărilor încasează sume colosale drept bonusuri de performanță!!!
Fac un apel si pe această cale ca reprezentanții statului român în Consiliul de Administrație să intervină și să susțină interesele României, deoarece acesta înca mai deține 46 % din acțiunile Telekom România și nu cunosc să fi incasat în ultima perioadă ceva profit de pe urma managementului performant din Telekom!” a conchis Doru Dăncuș.
Prezenți fiind și reprezentanți din departamentele tehnice Telekom România din mai multe județe, o parte dintre discuții au vizat și probleme specifice muncii lor: supraîncărcarea tehnicienilor cu activități noi și parcurgerea de distanțe mari, lucru ce poate fi observat în aplicații (TOA), susținerea unei aplicații în care se introduc date nereale, munca cu terții, lipsa echipamentului de lucru sau echipament necorespunzator.“În cadrul grupului Deutche Telekom se vehiculează importanța relațiilor de familie, lucru ce contravine cu introducerea unui program de lucru inuman și discriminatoriu, contrar tuturor principiilor ce țin de relațiile interumane și interfamiliale. Introducând un program de lucru inegal, acesta duce la probleme în gestionarea materialelor și uneltelor din dotare, verificarea tehnică a parcului auto la predarea / primirea mașinii.
Compania dorește să fim mai prezenți / penetranți în piață, dar în același timp se dorește reducerea parcului auto exact de la persoanele cele mai prezente alături de clienți (tehnicienii)“ a precizat Ioan Doru Dăncuș, președinte SNTIC.
Toate aceste probleme ridicate au dus discuțiile spre două zone extrem de importante ale angajaților din Telekom, și nu numai: lipsa de reacție a statului român, prin reprezentanții puși să reprezinte interesele României pentru cele 46% din acțiunile deținute de stat, lipsa de reacție ce ne duce cu gândul la faptul că în consiliile de administrație sunt numiți oameni fără personalitate și lipsiți de profesionalism ori acolo sunt puși oameni al căror interese nu țin de protejarea unor bunuri naționale, ci personale sau de grup.
Și mai există și o a doua zonă, ce ține de Legea Dialogului Social. Din acest punct de vedere, sindicaliștii din SNTIC trag un semnal de alarmă către factorii decizionali, sustinând că Legea Dialogului Social trebuie modificată de urgență. Acum aceasta nu răspunde nevoilor angajatului român, fiind o formă cel puțin bizară a unui joc la cacealma între liderii sindicali și administrație.
Având în vedere cele discutate în cadrul Comitetului Director, liderii SNTIC își rezervă dreptul de a folosi toate mijloacele de acțiune sindicale.
Președinte SNTIC, Secretar General,
Doru Dăncuș Paul Micu
Administratia locala a orasului Baia Sprie a elaborat si aprobat un Regulament pentru stabilirea criteriilor de incadrare in categoria cladirilor si terenurilor neingrijite de pe raza orasului Baia Sprie si stabilirea conditiilor de majorare a impozitului pe cladirile si terenurile neingrijite. Reglementarea vizeaza asigurarea punerii in valoare si in siguranta a fondului construit prin atingerea mai multor tinte, printre care: gestionarea eficienta a patrimoniului construit; punerea in siguranta a domeniului public; cresterea atractivitatii turistice si investitionale; cresterea constiintei civice a cetatenilor care detin proprietati; asigurarea cultivarii terenurilor, amenajarea si folosirea acestora pentru productia Agricola.
Obiectul regulamentului in cauza consta in elaborarea cadrului legal privind conditiile de majorare a impozitelor cu pana la 500% pe cladirile si terenurile neingrijite de pe raza orasului Baia Sprie. Regulamentul se aplica tuturor cladirilor si terenurilor neingrijite din orasul Baia Sprie, dar cu prioritate:
a) monumentelor istorice clasate sau situate in zone construite, protejate, clasificate pe Lista Monumentelor Istorice aprobata de Ministerul Culturii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei;
b) celor situate in fostele incinte industriale;
c) terenurilor libere de constructii cuprinse in perimetrul intravilan si extravilan;
d) terenurilor agricole nelucrate timp de doi ani consecutive.
Proprietarii cladirilor, persoane fizice sau juridice, sunt obligate, conform reglementarilor legale in vigoare, sa asigure starea tehnica corespunzatoare a acestora prin efectuarea lucrarilor de consolidare, restaurare, reparatii curente si de intretinere. Proprietarii terenurilor din intravilan, persoane fizice sau juridice, sunt obligati, la fel, sa intretina aceste terenuri, sa efectueze lucrari specifice penytru indepartarea vegetatiei necultivate si sa nu permita depozitarea deseurilor. La randul lor, proprietarii terenurilor agricole, personae fizice sau juridice, sunt obligate, conform reglementarilor legale in vigoare, sa asigure cultivarea acestora precum si protectia solului.
Identificarea cladirilor neingrijite privind starea tehnica se va face in urma verificarilor si constatarilor in teren, prin completarea “Notei tehnice de constatare a starii cladirilor”. Starea tehnica corespunzatoare/necorespunzatoare se va stabili de catre reprezentantii imputerniciti ai orasului Baia Sprie, in urma intocmirii “Notei tehnice de constatare”. Nota tehnica de constatare a starii cladirilor se va intocmi de catre reprezentantii primariei, numiti prin decizie de catre primar.
La fel, identificarea terenurilor neingrijite situate in intravilan cu stare tehnica necorespunzatoare se va face in urma verificarilor si constarilor in teren prin completarea “Notei tehnice de constatare a starii terenurilor”, document care se va intocmi de catre reprezentantii primariei numiti prin decizia primarului.
Nivelul impozitului majorat se va stabili annual prin Hotararea Consiliului Local de stabilire a impozitelro si taxelor locale pentru anul urmator. In baza prevederilor Codului Fiscal si a Hotararii Consiliului Local, in cazul cladirilor si terenurilor stabilite ca avand stare necorespunzatoare se va aplica majorarea impozitului. Masura impozitului majorat se va aplica de catre Consiliul Local individual pentru fiecare cladire/teren in parte si se va rasfrange asupra tuturor proprietarilor/coproprietarilor imobilului incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a fost adoptata hotararea. In cazul terenurilor agricole nelucrate timp de doi ani consecutiv, impozitul pe teren se va majora incepand cu al treilea an in conditiile stabilite prin metodologia in cauza.
Proprietarii.coproprietarii cladirilor/terenurilor vor avea obligatia de a notifica Serviciul de Impozite si Taxe Locale cu privire la stadiul masurilor de remediere luate. In caz contrar, impozitul majorat se va aplica in mod automat si in anii fiscali urmatori la nivelul cotei de majorare stabilita de Consiliul Local. Stabilirea nivelului impozitului majorat se va face in baza unui punctaj care va da procentajul de pana la 500% de crestere a impozitului pe teren ori cladire.
Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni lansează o nouă sesiune de finanțare după reguli sNoile reguli vor fi puse în aplicare în cadrul unei noi sesiuni de finanțare care se deschide la 15 octombrie 2016. Departamentul va primi cererile de finanțare până la 1 decembrie 2016.
Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni a simplificat procedurile de acordare a finanțării nerambursabile (http://www.dprp.gov.ro/finantare/) pentru programele, proiectele și acțiunile care au ca scop sprijinirea comunităților românești de peste granițe. În această etapă, soluțiile identificate pentru facilitarea accesului la finanțare nerambursabilă vor fi testate în cadrul unei faze pilot de implementare a noilor proceduri. Prin revizuirea procedurilor de preluare și evaluare a propunerilor de proiecte vor fi îndepărtate obstacolele tehnice semnalate permanent de beneficiarii de asistență nerambursabilă.
Departamentul pune la dispoziția solicitanților un Ghid al beneficiarului (http://www.dprp.gov.ro/wp-content/uploads/2016/10/ghid_beneficiar-1.pdf) în care sunt descrise criteriile de eligibilitate, condițiile pe care trebuie să le îndeplinească aplicanții și pașii de urmat pentru depunerea cu succes a cererii de finanțare.
Un element de noutate îl reprezintă crearea unui Registru al organizațiilor partenere în care acestea se pot înscrie o singură dată și, la nevoie, actualiza informația existentă, fără a mai fi obligate să repete această operațiune cu fiecare cerere de finanțare depusă.
În conformitate cu legea, proiectele sunt aprobate pe durata desfășurării lor, fiind eligibile și proiecte multianuale.
Despre Ministerul Afacerilor Externe
Informaţii suplimentare:Stadiul îndeplinirii principalelor criterii tehnice de acces în programul Visa Waiver (VWP)I. Securitatea documentelor de călătorie1. Începând cu 18 ianuarie 2010, sistemul de eliberare a paşapoartelor electronice (biometrice) a devenit funcţional la nivelul întregii ţări.2. Toate documentele de călătorie emise de statul român răspund, de asemenea, unor standarde de securitate ridicate.3. Este operaţional un mecanism de transmiterea către Interpol, în termen de 24 de ore, a informaţiilor legate de paşapoartele pierdute sau furate.II. Controlul la frontierăAu fost adoptate numeroase acte normative în vederea combaterii eficiente a activităţilor infracţionale transfrontaliere: - HG 324/2007, de aprobare a Strategiei Naţionale privind Controlul la Frontieră pentru perioada 2007-2010, conţinând măsuri de gestionare coerentă şi eficientă a frontierei de stat a României - HG 1122/2007, de aprobare a Strategiei Naţionale privind Migraţia (2007-2010), conţinând măsuri de control al migraţiei, prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale, acordarea de azil şi integrarea socială a străinilor - HG 1654/2006, de aprobare a Strategiei naţionale de combatere a traficului ilegal de persoane (2006-2010)III. Aspecte legate de imigraţie1. Implementarea la nivel naţional a formatului unic de permis de reşedinţă pe teritoriul României pentru cetăţenii statelor terţe, în conformitate cu prevederile Regulamentului CE 1030/20022. Transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor acquis-ului comunitar în domeniul aziluluiIV. Acorduri de cooperare în domenii relevante semnate sau în curs de negociere cu partea americană1. Acordul între Ministerul Internelor şi Reformei Administrative din România şi Departamentul Energiei al SUA privind cooperarea în prevenirea traficului ilicit cu materiale nucleare sau radioactive, semnat la Bucureşti, la 15 septembrie 20082. Declaraţia între Ministerul Internelor şi Reformei Administrative (MIRA) din România şi Departamentul Securităţii Interne din SUA privind principiile de cooperare în vederea întăririi măsurilor bilaterale de securitate pentru călătoriile internaţionale şi cerinţele Programului Visa Waiver, semnată la Washington, la 3 noiembrie 20083. Sunt în curs de finalizare negocierile cu partea americană cu privire la Memorandumul de Înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind activitatea ofiţerilor de securitate de pe aeronave (air marshals).
La Palatul Administrativ din Baia Mare a avut loc, azi, întâlnirea lunară a Colectivului pentru impulsionarea colectării veniturilor la bugetul consolidat al statului. Ședința a fost condusă de subprefectul Alexandru Bondrea, alături de acesta fiind prezenți: Cezar Călin Chilat, șeful Administrației Județene a Finanțelor Publice Maramureș, Teodor Lupuți, șeful Biroului Vamal de Interior Maramureș, Camelia Stretea, director adjunct al Casei Județene de Asigurări de Sănătate Maramureș, Lucia Duță, director executiv adjunct al Direcției de Sănătate Publică Maramureș, Oana Oșanu, director executiv al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Maramureș și Dana Achim, director executiv adjunct al Casei Județene de Pensii Maramureș.
Cezar Călin Chilat a prezentat situația financiară comparativ, pe luna septembrie 2016, respectiv septembrie 2015. În luna septembrie 2016, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Maramureș a realizat la bugetul general consolidat al statului încasări de 96.646.488 lei, mai mari cu 9.434.998 lei față de încasările din luna septembrie 2015.
Totalul încasărilor la Biroul Vamal de Interior Maramureș, pe luna septembrie 2016, cumulat cu Biroul Vamal Sighetu Marmației (care a încasat 578.602), a fost de 3.981.585 lei. Pentru această lună a fost comunicat un plan de încasări de 3,43 milioane lei și s-a realizat în proporție de 116.08%.
În ceea ce privește activitatea Casei Județene de Asigurări de Sănătate, bugetul aprobat la data de 30 septembrie 2016 pentru servicii medicale și medicamente este în sumă de 448.841,47 mii lei, comparativ cu cel aprobat anul trecut la aceeași dată, în sumă de 385.967,45 mii lei, reprezentând 116,29%.
Direcția de Sănătate Publică Maramureș a comunicat că la data de 30 septembrie 2016 a derulat fonduri publice în sumă de 27.014.599 lei, din următoarele surse: buget de stat – 21.911.615 lei, venituri proprii ale Ministerului Sănătății – accize – 4.534.472 lei, venituri proprii din prestări servicii conform HG 59/2003 – 568.512 lei.
Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Maramureș a raportat la 30 septembrie 2016 un buget realizat la capitolul venituri de 12.797.793 lei, iar la capitolul cheltuieli, de 16.290.908 lei.
Casa Județeană de Pensii Maramureș avea, la nivelul lunii septembrie 2016, 117.631 pensionari, din care 73.440 pensionari limită de vârstă, 1268 pensii anticipate, 20140 pensionari invaliditate, 17076 pensionari urmaș, 26 pensii IOVR, 5675 pensionari agricultori. În ceea ce privește biletele de tratament, până la finalul lunii septembrie s-au înregistrat 8.300 solicitări, din totalul de 4898 bilete repartizate fiind alocate 95%.
Instituția Prefectului – Județul Maramureș
Senatorul liberal Liviu Titus PAŞCA, pe lîngă activitatea curentă în Senatul României, se implică şi în rezolvarea unor probleme specifice judeţului Maramureş, una dintre ele fiind depistarea oportunităţilor de valorificare a patromoniului industrial minier.
Mineritul a fost pînă nu demult ocupaţia de bază a locuitorilor din Maramureş şi principala lor sursă de existenţă. În perioada 2005-2012, prin proiectele de închidere a minelor şi de regenerare de mediu şi socio-economică, s-a reuşit închiderea minelor din Maramureş, ceea ce a avut repercursiuni majore asupra comunităţilor. Proiectele porneau de la principiul că fostele mine trebuie redate comunităţii ca bunuri, nu ca obligaţii (financiare).
Ca urmare, în anul 2002, Consiliul Judeţean Maramureş a elaborat un studiu de potenţial privind patrimoniul industrial minier al judeţului Maramureş şi oportunităţile de valorificare a acestuia în scopuri muzeal-turistice. În acest fel, au fost evaluate în teren obiectivele miniere, au fost clasificate pe categorii (de interes public şi de interes pentru specialişti), au fost elaborate fişe pentru fiecare obiectv. Intenţia era să se înfiinţeze şi o secţie de istorie a mineritului maramureşean. Dar lucrurile au fost oprite din cauze nelămurite, ceea ce l-a determinat pe senatorul Liviu Titus Paşca să intervină.
Conducerea Muzeului de Mineralogie "Victor Gorduza" din Baia Mare apreciază studiul realizat de CJ Maramureş, dar remarcă faptul că trebuie reactualizat (finalizarea studiului a fost realizată în 2006, cu un an înainte de închiderea totală a exploatărilor miniere subterane). În anul 2008, a apărut Legea 8 privind regimul juridic al patrimoniului tehnic şi industrial, în scopul protejării acestuia ca parte a patrimoniului naţional. Articolul 8 prevedea că în termen de 60 de zile Ministerul Culturii şi Cultelor va elabora Norme metodologice de identificare, expertizare şi clasare a bunurilor de patrimoniu tehnic şi industrial. Însă nici pînă la această oră aceste norme nu au apărut.
Intrigat, senatorul Liviu Titus Paşca s-a adresat (în 22 iunie 2016) direct ministrului Economiei şi ministrului Culturii, prin intermediul unei interpelări comune. Cerea lămuriri privind Normele metodologice, modalitatea finanţării unui studiu privind patrimoniul minier din Maramureș şi oportunităţile de valorificare în scop muzeal-turistic a patrimoniului minier.
Răspunsul a venit mai întîi din partea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri. În ce priveşte finanţarea unui nou studiu privind patrimoniul industrial minier al judeţului Maramureş şi oportunităţile de valorificare a acestuia, Autoritatea Naţională pentru Turism este instituţia care poate finanţa realizarea unui astfel de studiu, cu condiţia respectării criteriilor de eligibilitate din HG nr. 320 din 23 martie 2011 cu modificările ulterioare, pe baza solicitărilor primite din partea administraţiilor publice locale. De asemenea, Autoritatea Naţională pentru Turism este disponibilă să colaboreze cu toţi factorii interesaţi în dezvoltarea turismului din Maramureş. La baza colaborării pot sta: • Master planul pentru dezvoltarea turismului naţional, în parteneriat cu Organizaţia Mondială a Turismului; • Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului în România 2016-2026; • Orientările strategice naţionale pentru dezvoltarea durabilă a zonei montane defavorizate 2014-2020;
• Strategia de dezvoltare durabilă a turismului "Convenţia Carpaţilor"; • Planul de marketing strategic şi operaţional pentru România 2011-2015; • Planul de amenajare a teritoriului naţional, secţiunea a VIII-a, zone cu resurse turistice; • Autoritatea naţională pentru turism (care se află în plin proces de elaborare a Legii Turismului); • Reţeaua naţională de trasee cicloturistice marcate; • Semnalizarea monumentelor istorice;
• Dezvoltarea rutelor culturale în România.
Secretarul de stat Anca Magdalena Chişer remarcă în răspuns faptul că în judeţul Maramureş există trei rute culturale europene. Prima rută este a cimitirelor europene semnificative, respectiv Cimitirul Vesel din Săpânţa. A doua rută europeană semnificativă este ATRIUM, pe care se află şi municipiul Baia Mare, iar a treia rută culturală europeană semnificativă este cea a ceramicii, pe care se găsesc Săcelul şi Baia Mare.
Ministerul Culturii a răspuns la interpelarea senatorului Liviu Titus Paşca în 25 iulie 2016. Normele metodologice privind criteriile de identificare, expertizare şi clasare a bunurilor aparţinînd patrimoniul tehnic şi industrial, menţionate în art. 8 al Legii nr. 8 nu au fost elaborate ca norme independente, ele fiind în lucru în formă integrată cu Normele metodologice de clasare şi inventariere a monumentelor istorice (aprobate prin OMCC nr. 2.260/2008, în curs de modificare. Realizarea de norme distincte pentru un anumit tip de patrimoniu ar crea confuzie şi suprapuneri procedurale în procesul de clasare. Varianta integrală a Normelor se află în curs de elaborare şi consultare cu cele două comisii de specialitate ale Ministerului Culturii: Comisia naţională a monumentelor istorice şi Comisia naţională a muzeelor, urmînd să fie aprobate prin Ordin al Ministrului Culturii, în acest an, 2016, după avizul celor două comisii şi după procesul de consultare publică. Ministerul Culturii recomandă reactualizarea Studiului privind patrimoniul industrial minier, cu fonduri de la Consiliul Judeţean Maramureş. Institutul Naţional al Patrimoniului ar putea să asiste profesional refacerea acestui studiu. De asemenea, consiliile locale ar trebui să aloce fonduri bugetare pentru elaborarea de documentaţii şi de lucrări de restaurare şi punere în valoare, în condiţiile din Normele metodologice privind stabilirea criteriilor pentru elaborareea Programului naţional de restaurare a monumentelor istorice, norme ce urmează să fie publicate pentru consultare publică şi aprobate prin ordin al ministrului culturii.
Scopul comun al instituţiilor judeţene, autorităţilor locale, muzeelor, societăţilor şi regiilor proprietare de monumente industriale, ca şi al Guvernului şi Parlamentului, este salvarea şi punerea în valoare a patrimoniului industrial valoros al judeţului Maramureş. Preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Gabriel Valer Zetea, i-a mulţumit senatorului Liviu Titus Paşca pentru efortul său de a lămuri problema patromoniului industrial minier şi de a indica paşii ce trebuie urmaţi pentru folosirea oportunităţilor zonei miniere existente pentru dezvoltare turistică, în condiţiile integrării operaţiunii de recuperare şi restaurare a patromoniului minier din judeţul Maramureş.
Cabinetul senatorului Liviu Titus Paşca, Circumscripţia electorală 26 Maramureş, Colegiul electoral 1, Grupul parlamentar PNL
