Însă două treimi din populație consideră că aceasta aduce și îmbunătățiri în ceea ce privește confortul și economisirea de energie.
Pentru o treime din populația din opt țări europene tehnologia din locuinţe generează o viață mai stresantă și mai complicată, relevă un studiu realizat de E.ON.
Cei care critică cel mai mult introducerea tehnologiei în casă sunt maghiarii și britanicii, aproape jumătate dintre respondenți (46% dintre cei chestionaţi în fiecare dintre cele două țări) afirmând că aceasta le face viața mai complicată. Mai mult de jumătate dintre maghiari (52%) consideră că, din acest motiv, viețile lor sunt mai afectate de stres decât în urmă cu zece ani. Totodată, viața a devenit mai stresantă și pentru 51% dintre cehii participanţi la studiu.
Totuși, creșterea utilizării tehnologiei în gospodării are și o parte pozitivă. În ansamblu, circa două treimi dintre respondenți au admis că tehnologia asigură un confort sporit și că ajută la îmbunătățirea eficienței energetice. Cei mai mari susținători în acest sens sunt italienii și turcii, 87%, respectiv 84% dintre ei susţinând că tehnologia le face viața mai ușoară.
Românii se clasează pe locul al III-lea, 81% dintre respondenți considerând că utilizarea tehnologiei în casă le ușurează viaţa de zi cu zi. În acelaşi timp, aproximativ o treime dintre respondenţi cred că aceasta duce și la creșterea stresului. Totodată, 75% dintre români sunt de părere că tehnologia ajută la economisirea de energie, ideea fiind împărtăşită de 64% dintre germani și 46% dintre suedezi.
Aceste rezultate fac parte din studiul “Trăind în Europa”, în cadrul căruia E.ON și Kantar EMNID au chestionat circa 8.000 de oameni din Germania, Marea Britanie, Italia, Republica Cehă, România, Suedia, Turcia și Ungaria în luna decembrie 2016.Departament Comunicare Corporatistă
E.ON România
Miercuri, 12 aprilie, la Palatul Administrativ, a avut loc întâlnirea lunară a Colectivului pentru impulsionarea colectării veniturilor la bugetul consolidat al statului.
Ședința a fost condusă de subprefectul județului Maramureș, Gavriș Ardelean. Au mai fost prezenți: Ioan Popa, șef administrație adjunct al Administrației Județene a Finanțelor Publice Maramureș, Teodor Lupuți, șeful Biroului Vamal de Interior Maramureș, Claudia Tuns, șef serviciu în cadrul Casei Județene de Asigurări de Sănătate Maramureș, Rudolf Ursuly, director executiv adjunct al Direcției de Sănătate Publică Maramureș, Alida Bozântan, șef serviciu în cadrul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Maramureș și Lucica Pop, director executiv al Casei Județene de Pensii Maramureș.
În luna martie 2017, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Maramureș a realizat la bugetul general consolidat al statului încasări în sumă totală de 108.712.556 lei, mai mici cu 3.178.909 lei față de încasările din luna martie 2016 (97,16% din realizările perioadei similar a anului anterior).
Totalul încasărilor la Biroul Vamal de Interior Maramureș pe luna martie 2017, cumulate cu Biroul Vamal Sighetu Marmației (care a încasat 591.997 lei) a fost de 4.928.864 lei (pentru această lună a fost comunicat un plan de încasări de 4,59 milioane lei, realizat 107,38%).
Casa de Asigurări de Sănătate a raportat, la capitolul Chelutieli, un buget aprobat la data de 31 martie 2017 pentru servicii medicale și medicamente în sumă de 425.867,83 mii lei, iar la capitolul Venituri, un buget aprobat la aceeași data în sumă de 237.093 mii lei.
La data de 31 martie 2017, la nivelul Direcției de Sănătate Publică Maramureș s-au derulat fonduri publice în sumă de 11.280.796 lei, din trei surse: bugetul de stat – 8.609.980 lei, venituri proprii ale Ministerului Sănătății – accize – 2.434.000 lei, venituri proprii din prestări servicii conform HG 59/2003 – 236.816 lei.
Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Maramureș a raportat la data de 31 martie 2017, la capitolul Venituri, un buget programat de 7.364.000 lei, realizat 58%, iar la capitolul Cheltuieli, un buget programat de 5.579.210 lei, realizat 90%.
Casa Județeană de Pensii Maramureș a informat că la nivelul lunii martie 2017 avea un număr de 117.271 pensionari, din care 73737 pensionari limită de vârstă, 1393 pensii anticipate, 19885 pensionari invaliditate, 16865 pensionari urmaș, 21 pensii IOVR și 5359 pensionari agricultori. În luna martie s-au alocat 219 bilete de tratament, în două serii, în stațiunile 1 Mai, Bizușa, Buziaș, Covasna, Geoagiu, Moneasa și Olănești. În luna martie 2017, 25971 persoane au beneficiat de acordarea indemnizației sociale prevăzute de Ordonanța de urgență nr. 6/2009 privind pensia socială minimă garantată, din care 13830 arondați instituției din Baia Mare și 12141 Casei Locale de Pensii Sighetu Marmației. Începând cu luna martie 2017, nivelul indemnizației sociale pentru pensionari este de 520 lei.
Marți, 4 aprilie 2017, aleșii județeni s-au întâlnit într-o ședință extraordinară, de la ora 13.00, pentru a aproba bugetul propriu al Consiliului Județean Maramureș, dar și alte șase proiecte aflate pe ordinea de zi. Primul proiect supus votului plenului a fost aprobarea cotizațiilor Consiliului Județean Maramureș pentru GAL-urile din județ, respectiv Asociația Grup de Acțiune Locală Maramureș Vest, Asociația Microregională Mara – Natur, Asociația Grupul de Acțiune Locală Valea Izei – Moisei și Asociația Grupul de Acțiune Locală Mara – Gutâi, în anul 2017. Potrivit declarațiilor făcute de președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, fiecare dintre cele patru GAL-uri va primi câte 50.000 de lei, bani necesari pentru funcționarea acestor entități până la accesarea de fonduri europene prin proiectele pe care urmează să fie depuse. ”Așa cum am discutat cu reprezentanții tuturor GAL-urilor în întâlnirile pe care le-am avut de-a lungul timpului, am decis să intrăm ca membri-asociați în fiecare dintre aceste asociații. Toate GAL-urile au întâmpinat diverse probleme în trecut, fiind nevoie de o perioadă de timp până depun proiecte și obțin bani din finanțări europene. Această cotizație a fost susținută și de către Comisia de Buget Finanțe”, a arătat șeful administrației județene.
Bugetul propriu al județului Maramureș pentru anul 2017, aprobat în ședință extraordinară, este de aproximativ 400 de milioane de lei, din care în jur de 233 de milioane sunt necesari pentru funcționare, iar 168 de milioane de lei vor fi direcționați pentru dezvoltare. Președintele CJ Maramureș a arătat că, pentru a stabili bugetul cu transparență, alături de Comisia de Buget-finanțe a Consiliului Județean și Comisia de cultură, au fost purtate discuții cu toate instituțiile din subordinea CJ Maramureș. În prezent sunt asigurate cheltuielile de funcționare, bunuri și servicii și salarizare, iar o sumă a fost direcționată, în fiecare caz în parte, pentru intervenții urgente și dezvoltare.
În fondul de rezervă bugetară au fost alocați 1,5 milioane de lei, din care conducerea executivă a CJ poate dispune, prin dispoziția președintelui, doar de 100 mii lei. Explicația oferită de președintele Consiliului Județean a fost aceea că trebuie să existe o și mai mare transparență în alocarea fondurilor, iar banii care se vor acorda pe parcursul anului în diverse situații să fie dați prin votul plenului. Dacă la capitolul sport bugetul a fost menținut la nivelul anului trecut, la cultură acesta a crescut cu jumătate, respectiv 1,5 milioane de lei, față de 1 milion de lei acordat în cursul anului 2016. Bani s-au alocat și pentru alte servicii publice generale, apărare, ordine publică și siguranță națională, învățământ, sănătate, cultură, recreere și religie, asigurări și asistență socială, locuințe, servicii și dezvoltare publică, protecția mediului, transporturi etc.
Tot în ședință extraordinară a fost aprobat bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2017 al R.A. ”Aeroportul Internațional” Baia Mare. Pentru realizarea proiectului ”Reabilitare Drumul Nordului”, aleșii județeni au votat pentru declanșarea procedurii de expropriere a imobilelor proprietate privată aflate pe teritoriul unităților administrativ-teritoriale Oarța de Jos, Băsești, Ariniș, Sălsig, Gârdani, Fărcașa, Ardusat, Satulung, Șomcuta Mare, Remetea Chioarului, Coaș, Copalnic Mănăștur și Șișești, aflate pe acest tronson. Ultimele două proiecte aprobate în ședința extraordinară din 4 aprilie 2017 au fost de modificare a principalilor indicatori tehnico-economici pentru obiectivul de investiție ”Reabilitarea drumului județean DJ 109F, limită județ Sălaj – Târgu Lăpuș (DN 18B) – Dămăcușeni – Rogoz (DJ 171)” FAZA SF și de aprobare a participării Consiliului Județean Maramureș la cofinanțarea acestui obiectiv.
Cancerul este considerat principala cauză a deceselor legate de muncă în UE. Anual, în UE 28 se înregistrează, peste 100.000 decese provocate de cancerul profesional, ceea ce reprezintă 53% din decesele determinate de accidentele de muncă şi de bolile profesionale împreună. În România, aproximativ 50 de mii de oameni mor anual din cauza cancerului. Se estimează că în anul 2011 s-au produs 4233 de decese din cauza cancerului profesional. Costurile directe ale expunerii la substanțe cancerigene la locul de muncă în toată Europa sunt estimate la 2,4 miliarde de euro pe an.
Evident, se poate face mai mult pentru reducerea numărul de cazuri de cancer la locul de muncă.
În acest sens, Comunitatea europeană, politicieni, cercetători, sindicate ş.a., s-a mobilizat să găsească mijloace de prevenire. Astfel, Comisia Europeană consideră prevenirea bolilor profesionale o provocare a Cadrului strategic al UE privind sănătatea și securitatea la locul de muncă 2014-2020. A propus în anul 2016 valori limită de expunere (VLE) pentru 13 agenţi cancerigeni şi la începutul acestui pentru alte 6 substanţe cancerigene dintr-o listă de agenţi identificaţi ca prioritari. La începutul anului viitor urmează să facă propuneri şi pentru alţii. Parlamentul European solicită statelor membre să accelereze punerea în aplicare a Regulamentului REACH, în special înlocuirea substanţelor chimice care provoacă cele mai frecvente boli profesionale. De asemenea, a cerut inspecţiilor muncii să intensifice iniţiativele de prevenire şi de educare care vizează creşterea gradului de sensibilizare a cetăţenilor cu privire la normele şi la procedurile de sănătate şi securitate.
Comisia a adoptat la începutul acestui an o comunicare în care a stabilit trei direcţii de acţiune în domeniul SSM pentru următoarea perioadă. Prima este intensificarea luptei împotriva cancerului la
locul de muncă prin intermediul unor propuneri legislative, însoţite de cresterea îndrumărilor şi conştientizării.
Instituţia noastră se alătură acestui demers, cu „armele” sale specifice: informaţii pentru sensibilizarea şi conştientizarea actorilor prevenirii puse la dispoziţie pe site-ul instituţiei şi inspecţii la locurile de muncă în care lucrătorii pot fi expuşi la agenţi chimici cancerigeni.
În acest sens, în cursul lunii martie 2017 Inspectoratul Teritorial de Muncă Maramureş, v-a desfăşura o activitate de control la agenţii economici de pe raza judeţului, care utilizează substanţe cunoscute ca având potenţial cancerigen din grupa 1A, respectiv substanţe susceptibile de potenţial cancerigen, încadrate în grupa 1B.
La finalizarea acestei acţiuni se vor prezenta rezultatele şi concluziile.
INSPECTOR ŞEF
Dragoş NĂCUŢĂ
(Sursa foto: http://www.ukconstructionmedia.co.uk )
Prin votul de joi, deputații au eliminat ultimul obstacol în calea eliminării complete a taxelor de "roaming" aplicate utilizatorilor.
Eliminarea taxelor de roaming pentru utilizatori, programată pentru 15 iunie 2017, va permite consumatorilor să telefoneze, să trimită SMS-uri și să folosească date pe mobil atunci când călătoresc în alt stat UE, la același cost ca și acasă.
“Este o mare victorie pentru consumatorii europeni”, a spus raportorul Miapetra Kumpula-Natri (S&D, FI). “Putem sărbători acum faptul că de la 15 iunie nu vor mai fi taxe de roaming. Utilizatorii care vor călători prin Europa vor putea verifica mailul, utiliza hărți, încărca fotografii pe rețelele sociale, vor putea telefona și trimite SMS-uri acasă fără costuri suplimentare.”
Parlamentul a eliminat ultimul obstacol - acordul privind prețurile maxime pe care companiile și le pot aplica reciproc pentru utilizarea rețelelor - prin aprobarea acordului informal cu Consiliul, cu 549 de voturi la 27 și 50 de abțineri.
Background
Acordul informal între Consiliu și Parlament privește prețurile maxime pe care companiile și le pot aplica reciproc pentru utilizarea rețelelor în roaming. Aceste costuri afectează indirect facturile finale ale consumatorilor.
Limite mai mici pentru transferul de date ar putea permite consumatorilor UE să acceseze mai multe date cum ar fi, de exemplu, conținut audiovizual, atunci când călătoresc dintr-o țară în alta. Aceste limite mai mici de prețuri ar putea și deschide piața pentru operatori telecom mici și virtuali.
În cursul zilei de sâmbătă, 11 martie 2017, Harry-Ilan Laufer, secretar de stat în Ministerul pentru Mediu de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, alături de Adrian Mlădinoiu, secretar de stat în Secretariatul General al Guvernului au participat la discuții cu maramureșenii interesați de programul Start UP Nation România. Întâlnirea privind modul în care pot primi fonduri substanțiale pentru demararea unei afaceri a avut în sala nouă de ședințe a Consiliului Județean Maramureș, în prezența unui public numeros și extrem de receptiv. Gabriel Zetea, președintele Consiliului Județean Maramureș și gazda acestui eveniment a arătat că, datoria autorităților locale este de a populariza astfel de programe care duc la crearea a noi locuri de muncă, dar fiind că județul nostru a fost văduvit la acest capitol în ultimii ani.
Primul la cuvânt s-a înscris secretarul de stat Adrian Mlădinoiu, care a precizat că este un program politic, gândit de PSD și partenerii de la ALDE, care se dorește a fi un sprijin pentru toți cei care au idei și dau dovadă de creativitate. ”După ani de zbateri și căutări pentru antreprenorii români, am gândit un program care să poată pune în practică ideile fiabile. Nu mai găsim în România forță de muncă specializată, deoarece profesioniștii în domeniile lor caută job-uri mai bine plătite, înafara granițelor țării. Dorim să creăm premisele unui viitor mai bun pentru copii noștri, pe baza unor programe. Start Up Nation își dorește crearea a 20.000 de locuri de muncă noi. Programul nu se adresează doar tinerilor, ci oricărui cetățean român care are o idee și nu are fonduri pentru a le pune în practică. Dorim să punem bazele unei clase de mijloc, care să susțină, în viitor, economia României”, a declarat Adrian Mlădinoiu.
Prezentarea întregului program a fost oferită de secretarul de stat în Ministerul pentru Mediu de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Harry-Ilan Laufer, care a răspuns, la final, tuturor întrebărilor primite din sală. Bugetul total al proiectului este de 1.713.798 mii lei, iar durata este de trei ani. Grant-urile sunt de 100.000 de lei/ IMM pentru crearea unui loc de muncă și de 200.000 de lei/ IMM pentru două locuri de muncă. Locurile de muncă nou create trebuie menținute minimum trei ani. În cazul în care angajatul alege să părăsească firma înainte de expirarea acestui termen, angajatorul are la dispoziție 30 de zile pentru a angaja o altă persoană. Obiectivele sunt înființarea a 10.000 de start-up-uri pe an, iar estimarea făcută arată că se pot crea 20.000 de noi locuri de muncă, anual. Acest lucru va duce la dezvoltarea sectoarelor economice prioritare și competitivitate pe piața națională și internațională. ”Urmărim înființarea de noi intreprinderi mici și mijlocii. În prezent, există un dezechilibru în țară, respectiv se închid mai multe firme decât se înființează altele noi. Prin acest program dorim să îi susținem pe cei care au o idee, care doresc să se apropie de antreprenoriat, însă nu au fondurile necesare. Programul va fi aplicat până în anul 2020, iar noi sperăm ca, la final, să avem 80.000 de locuri de muncă nou create. Una dintre condițiile pentru a fi eligibili este ca societatea să fie creată după data de 30 ianuarie 2017. Înscrierile vor începe din 2 mai 2017, iar acest lucru se va realiza on-line, aplicantul aflând în timp real câte puncte acumulează și dacă afacerea lui poate primi finanțare. Odată semnat contractul, beneficiarii vor primi, în 30 de zile de la depunerea documentelor, sumele care au fost contractate. Banii pot fi cheltuiți pe aparatura considerată eligibilă o singură dată, sau pot fi acordați în tranșe multi-anuale”.
Harry-Ilan Laufer a arătat că, cei care au deja o firmă, nu pot redeschide o nouă firmă pe același domeniu de activitate și nici nu pot angaja salariații existenți pe vechea firmă. În schimb, dacă au o idee pentru o nouă afacere, pot aplica la acest program. Nu sunt considerați eligibili cei care au avut o afacere și aceasta a intrat în faliment sau în insolvență, însă dacă cineva a închis o firmă în trecut, fără să înregistreze datorii, poate redeschide una nouă, pe același domeniu de activitate. ”Dacă în trei luni de la semnarea contractului nu se solicită nicio plată din motive care țin de beneficiar, contractul se va rezilia, pentru a oferi unui alt român șansa de a porni propria sa afacere cu fonduri nerambursabile, de la stat”, a precizat Harry Ilan Laufer, secretar de stat.
Despre vizita sa în Maramureș și întâlnirea cu locuitorii de aici, reprezentantul Guvernului are doar cuvinte de laudă. Aflat într-un tur de forță în țară, Baia Mare a fost a cincea locație în care a prezentat programul Start UP Nation. ”Oamenii au fost foarte receptivi, publicul a rezonat cu informația primită și am simțit foarte multă implicare și deschidere. Sper să avem cât mai multe afaceri pe care să le demarăm în Maramureș, deoarece energia pe care am simțit-o aici a fost cea mai bună dintre întâlnirile pe care le-am avut până acum”, a arătat Harry- Ilan Laufer.
Începând cu data de 1 februarie 2017, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri şi alte adaosuri, se stabileşte la 1.450 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,00 ore, în medie, pe lună, în anul 2017, reprezentând 8,735 lei/oră.
Stabilirea salariului de bază sub nivelul celui prevăzut la art. 1 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 300 lei la 2.000 lei, pentru fiecare contract individual de muncă în care salariul minim este stabilit sub cel menţionat în prezenta hotărâre, în măsura în care, potrivit legii, fapta nu constituie infracţiune. Conform dispoziţiilor art. 165 din Codul muncii, pentru salariaţii cărora angajatorul, conform contractului colectiv sau individual de muncă, le asigură hrană, cazare sau alte facilităţi, suma în bani cuvenită pentru munca prestată nu poate fi mai mică decât salariul minim brut pe ţară prevăzut de lege.
Într-un raport prezentat Consiliului Județean Maramureș de către Claudia Breban, directorul executiv al Direcției de Dezvoltare și Implementare Proiecte s-a propus aprobarea cotizațiilor Consiliului Județean Maramureș pentru Asociația Grup de Acțiune Locală Maramureș Vest, Asociația Microregională Mara-Natur, Asociația Grup de Acțiune Locală Valea Izei – Moisei și Asociația Grupul de Acțiune Locală Mara – Gutâi în anul 2017. Grupurile de Acţiune Locală (GAL) sunt entităţi care reprezintă parteneriate public- private, constituite din reprezentanţi ai sectorului public, privat şi civil, desemnaţi dintr-un teritoriu rural omogen, care vor trebui să îndeplinească o serie de cerinţe privind componenţa și teritoriul acoperit şi care vor implementa o strategie integrată pentru dezvoltarea teritoriului.
”În vederea întăririi capacității de dezvoltare și implementare a strategiilor locale de dezvoltare, în scopul conservării patrimoniul rural și cultural, al dezvoltării mediului econimic, a îmbunătățirii abilităților organizatorice ale comunităților locale, pentru accesarea de fonduri în acest sens în următoarea perioadă de programare, Județul Maramureș a considerat oportună aderarea la Asociațiile menționate. În acest sens s-a propus și s-a votat de către plenul Consiliului Județean aderarea Județului Maramureș, prin CJ Maramureș în calitate de membru-asociat al Asociației Grup de Acțiune Locală Maramureș Vest prin HCJMM nr. 238/2016, Asociația Microregională Mara-Natur prin HCJMM nr 239/2016, Asociația Grupul de Acțiune Locală Valea Izei – Moisei prin HCJMM nr. 236/2016 și Asociația Grupul de Acțiune Locală Mara – Gutâi prin HCJMM nr. 237/2016. În baza Actului constitutiv și al Statutului Asociației, cuantumul cotizației a fost stabilit prin Hotărârea Adunării Generale a Asociaților, respectiv 50.000 de lei pentru GAL-ul Maramureș Vest, în baza Hotărârii Generale a Asociaților nr. 5/2017, suma de 50.000 de lei pentru GAL-ul Mara-Natur, în baza Hotărârii nr. 3/2017, 50.000 de lei pentru GAL-ul Valea Izei Moisei în baza Hotărârii nr. 10/2017 și 50.000 de lei pentru GAL-ul Mara Gutâi, în baza Hotărârii Adunării Generale a Asociaților nr. 1/2017”, a arătat Claudia Breban, directorul executiv al Direcției de Dezvoltare și Implementare Proiecte. În vederea achitării cotizației Județului Maramureș reprezentat prin Consiliul Județean Maramureș în calitate de membru asociat pe anul 2017, proiectul de hotărâre a fost supus votului plenului Consiliului Județean Maramureș, în cadrul ședinței extraordinare care a avut loc marți, 4 aprilie 2017.
”Așa cum am discutat pe parcursul anului trecut, precum și în numeroasele întâlniri pe care le-am avut cu toate GAL-urile din județul nostru, am considerat necesar să intrăm parteneri alături de ei în susținerea proiectelor comunităților locale. Vorbim despre sume egale de confinanțare pe care să le acordăm celor patru grupuri de acțiune locală enumerate în titlul proiectului de hotărâre, adică 50 mii lei pentru fiecare, cu un total de 200 mii lei”, a declarat președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea înaintea votului final. Cristian Anghel, președintele Comisiei Buget-Finanțe a arătat că avizul comisiei a fost favorabil. Toți consilierii județeni prezenți la ședință au votat pentru acordarea acestor cotizații.
Titel Caoșan: Este prima dată când primim sprijin financiar de la Consiliul Județean Maramureș
Titel Caoșan, directorul executiv al Grupului de Acțiune Locală Maramureș Vest, care are în componență localitățile Ardusat, Ariniş, Asuaju de Sus, Băseşti, Băiţa de Sub Codru, Cicârlău, Fărcaşa, Gârdani, Mireşu Mare, Oarţa de Jos, Pomi (judeţul Satu Mare), Sălsig, Satulung, Tăuţii Măgherăuş, Valea Chioarului a arătat că, de la existența GAL-urilor, este pentru prima dată când există implicare financiară din partea Consiliului Județean Maramureș. ”Noi suntem în al doilea ciclu de funcționare, primul a fost între anii 2007 – 2013, iar al doilea ciclu a început în anul 2014 și merge până în anul 2020. Este prima dată când primim bani pentru funcționarea GAL-ului, iar această sumă este vitală până vom accesa fonduri pe proiecte. În acest timp, însă, noi trebuie să ne autofinanțăm salariile, consumabilele și deplasările. Chiar marți, 4 aprilie 2017 am fost la Piatra Neamț, pentru a participa la o întâlnire cu Asociația Zonelor Montane, iar vineri, 7 aprilie, participam la o nouă întâlnire în Cluj, conferință la care sperăm să participe și reprezentanții ministerului, pentru a clarifica anumite aspecte necesare în implementarea strategiei 2014 – 2020. Așteptăm să fie finalizată metodologia și ghidurile de finanțare, pentru a putea face sesiuni de informare în teritoriu”, a arătat Titel Caoșan, reprezentantul GAL-ului Maramureș Vest.
Instituția Prefectului – Județul Maramureș, în colaborare cu Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, în calitate de Organism Intermediar pentru POR 2014-2020, la nivelul Regiunii Nord-Vest, au organizat miercuri, 1 martie 2017, la Palatul Administrativ din Baia Mare, prezentarea versiunilor finale ale Ghidurilor solicitantului pentru Axele prioritare 3 și 8. În deschiderea întâlnirii, prefectul județului Maramureș, Sebastian Mihai Lupuț, a menționat că o întâlnire similară a fost organizată în cursul anului trecut cu AFIR, și că în viitor vor urma întâlniri pentru facilitarea accesării fondurilor de către întreprinderile mici și mijlocii. Se va încerca organizarea unor astfel de evenimente, menite să faciliteze accesul la fondurile europene, și în județ, pe regiuni. De data aceasta, au fost invitați să participe primarii UAT-urilor din Maramureș, precum și reprezentanți ai unor instituții și autorități publice.
Prima prezentare i-a aparținut Laviniei Hopîrtean, expert evaluare selecție contractare, care a vorbit despre Axa prioritară 3 – Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon, Prioritatea de investiție 3.1 – Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, și în sectorul locuințelor, Operațiunea B – Clădiri publice, (îmbunătățirea izolației termice a anvelopei clădirii – pereți exteriori, ferestre, tâmplărie, planșeu peste ultimul nivel, planșeu peste subsol, a șarpantelor și învelitoarelor, inclusiv măsuri de consolidare a clădirii; introducerea, reabilitarea și modernizarea, după caz, a instalațiilor pentru prepararea, reabilitarea și modernizarea, după caz, a instalațiilor pentru prepararea, distribuția și utilizarea agentului termic pentru încălzire și a apei calde menajere, a sistemelor de ventilare și climatizare, a sistemelor de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii, inclusiv sisteme de răcire pasivă, precum și achiziționarea și instalarea echipamentelor aferente și racordarea la sistemele de încălzire centralizată, după caz; utilizarea surselor de energie regenerabilă, pentru asigurarea necesarului de energie a clădirii; implementarea sistemelor de management energetic având ca scop îmbunătățirea eficienței energetice și monitorizarea consumurilor de energie (ex. achiziționarea, instalarea, întreținerea și exploatarea sistemelor inteligente pentru gestionarea și monitorizarea oricărui tip de energie pentru asigurarea condițiilor de confort interior) etc.
Alocarea financiară este de 326,16 milioane euro, din care pentru regiunea Nord-Vest 41,61 milioane euro. Perioada în care pot fi depuse cererile de finanțare este 28 februarie – 28 august 2017. Cele care pot solicita finanțarea sunt autoritățile publice centrale, autoritățile și instituțiile publice locale, precum și parteneriatele între aceste entități.
Cristian Hurducaș, expert evaluare selecție contractare, a prezentat Axa prioritară 8 – Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale, Prioritatea de investiție 8.1, Obiectivul Specific 8.3, Grup vulnerabil: persoane vârstnice (reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ dotarea infrastructurii centrelor sociale fără componență rezidențială existente; înființarea de noi centre, crearea/ modernizarea facilităților de acces fizic pentru persoane cu dizabilități etc.).
Alocarea apelului de proiecte este de 26,79 milioane euro, din care pentru regiunea Nord-Vest 3,84 milioane euro. Perioada de depunere a proiectului este 28 februarie – 29 august 2017. Solicitanții de finanțare pot fi: unități administrativ-teritoriale, alte entități de drept public; asociații și fundații, unități de cult, parteneriate între aceste entități.
Ghidurile de finațare pot fi descărcate de la adresa www.nord-vest.ro.
Guvernul a aprobat Ordonanța de Urgență privind Programul de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români, cu finanţare de la bugetul de stat, un nou instrument de promovare individuală a întreprinderilor mici și mijlocii.
Programul facilitează promovarea produselor şi serviciilor IMM-urilor pe pieţele externe, stimulând comunicarea şi parteneriatul în afaceri și pregătind întreprinzătorul în domeniul tehnicilor de promovare pe noi piețe.
În cadrul programului, fiecare beneficiar poate obţine pe parcursul unui an maximum 50.000 lei, sumă nerambursabilă. Anual, se estimează un număr de maxim500 de beneficiari.
Prin alocaţie financiară nerambursabilă, programul susţine următoarele tipuri de activităţi:
- Participări la târguri şi expoziţii internaţionale, organizate în străinătate, cu stand propriu;
- Participări la misiuni economice organizate în străinătate;
- Crearea identității vizuale a unei firme (marcă, siglă, slogan);
- Realizarea unui site pe Internet/aplicaţie pentru mobil, pentru prezentarea activităţii solicitantului şi a produselor promovate, în limba română şi cel puţin într-o limbă de circulaţie internaţională;
- Participări la cursuri de pregătire, în ţară şi/sau în străinătate, în domeniul tehnicilor de promovare a produselor/serviciilor pe noi pieţe;
- Documentare de piaţă şi alte tipuri de activităţi de promovare şi susţinere a internaţionalizării.
„Internaționalizarea reprezintă o gura de oxigen pentru multe firme românești mici și mijlocii. Un procent de 4,67 din IMM-urile româneşti au activităţi de export, România situându-se la mai putin de jumătate din media europeană. Consider că este momentul ca România să facă față competiției globale și cred că acest program oferă sprijin real în domeniu.”, a spus Ministrul Florin Jianu.
