Crescătorii de porcine vor primi o subvenție pentru a cumpăra animale de reproducție din rase pure sau hibride.
Guvernul a aprobat în ședința de astăzi o schemă de ajutor de minimis în sectorul zootehnic prin care se acordă, la achiziționare, o sumă de maxim 3.000 lei/cap vieruș din rasă pură sau hibrid, maxim 1.100 lei/cap scrofiță din rasă pură și maxim 600 lei/cap scrofiță hibridă.
Valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unui beneficiar nu poate depăși suma de 15.000 euro pe durata a trei exerciții financiare - în cursul exercițiului financiar actual și în cele două exerciții financiare precedente.
Beneficiarii acestei scheme sunt întreprinderile din domeniul zootehnic care își desfășoară activitatea în sectorul producției primare.
Beneficiarii ajutorului se obligă, prin angajament scris, să mențină în exploatație animalele de reproducție din rase pure sau hibride achiziționate pe o durată de minimum 3 ani, începând cu data la care sprijinul financiar a fost acordat.
Pentru obținerea ajutorului de minimis, beneficiarii întocmesc cereri pe care le depun până la data de 5 decembrie 2016 la direcțiile pentru agricultură județene sau a municipiului București pe a cărui rază teritorială se află exploatația înregistrată sau exploatația cu cel mai mare număr de animale.
Sumele reprezentând ajutorul de minimis se plătesc începând cu data de 15 decembrie 2016.
Resursele financiare sunt de 13,5 milioane lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinație Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2016.
Dacă în urma centralizării solicitărilor transmise de Direcțiile pentru agricultură județene sau a municipiului București, după caz, sumele solicitate în cadrul schemei de ajutor de minimis depășesc valoarea alocată acestei scheme, Direcția generală buget finanțe și fonduri europene din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale determină procentul de diminuare a acestora, care se aplică tuturor solicitanților, pentru a nu se crea discriminări în rândul beneficiarilor.
De asemenea, printr-o altă hotărâre aprobată astăzi, Guvernul a suplimentat cu 9,8 milioane lei, ajungând la suma totală de 33,8 milioane lei, valoarea schemei de ajutor de minimis pentru achiziționarea de berbeci/ţapi de reproducție din rase specializate pentru producția de carne şi lapte, aprobată prin HG nr. 638/2016.
Reamintim că, în ședința din 31 august 2016, Guvernul a aprobat instituirea unei scheme de ajutor de minimis în valoare totală de 24 de milioane de lei pentru producătorii agricoli de berbeci/țapi de reproducție din rase specializate.
eJobs, site-ul numărul unu pe piața locală de recrutare online, a realizat un studiu ca să afle ce salarii își doresc românii.
Așteptările salariale pe care le au românii diferă semnificativ în funcție de gen, vârstă, studii și domeniul de activitate, arată un studiu realizat de eJobs România. Femeile ar accepta, dacă ar obține jobul dorit, un salariu minim net de 2.311 lei, cu peste 500 de lei mai puțin decât bărbații, care ar dori să câștige 2.880 de lei.
Așteptările salariale cresc cu experiența
Cercetarea eJobs a evidențiat că, dintre toți respondenții, bărbații între 45 și 65 de ani au cele mai mari așteptări salariale. Astfel, bărbații între 45 și 54 de ani și-ar dori să primească un salariu just (salariu considerat corect din punctul de vedere al respondentului) net lunar de 4.146 de lei, în vreme ce bărbații între 55 și 65 de ani ar fi mulțumiți cu un câștig just net lunar de 4.091 de lei. La fel ca în cazul bărbaților, cele mai mari așteptări salariale le au femeile din grupa de vârstă 45-65 de ani. Spre deosebire de bărbați, femeile între 55 și 65 de ani conduc în topul așteptărilor salariale juste, cu 3.853 de lei, în vreme de femeile care au între 45 și 54 de ani s-ar mulțumi cu 3.527 de lei lunar net.
Cele mai mici așteptări salariale juste sunt pe intervalul de vârstă 18-24 de ani, atât la bărbați, cât și la femei. Bărbații între 18 și 24 de ani se așteaptă să primească 2.153 de lei net pentru jobul dorit, în timp ce femeile de 18-24 de ani își doresc 1.870 de lei net.
Pe niciuna dintre grupele de vârstă analizate de eJobs așteptările salariale ale femeilor nu le egalează sau nu le depășesc pe cele ale bărbaților. Cele mai mari diferențe de așteptări salariale între femei și bărbați (ca valori absolute în lei) se înregistrează pe intervalul de vârstă 25-34 de ani. În vreme ce bărbații de 25-34 de ani apreciază că un salariu just pentru jobul căutat este de 3.637 de lei net, femeile din categoria de vârstă menționată au așteptări salariale de 2.877 de lei net.
Compromis la început și la sfârșit de carieră
Românii aflați la începutul și la sfârșitul carierei sunt dispuși să facă mari compromisuri în ceea ce privește salariul. Cea mai mare diferență între salariul considerat just și salariul minim pe care ar fi dispuși să-l accepte candidații se întâlnește la segmentul de vârstă 55-65 ani și este de 29%. Urmează în top segmentul de vârstă 18-24 ani, unde diferența între salariul just și câștigul probabil este de 28%. Interesant este că, pe grupa de vârstă 25-34 de ani, salariul pe care îl consideră just femeile pentru postul căutat este de 2.877 de lei, similar cu remunerația minimă pe care ar accepta-o bărbații între 25 și 34 de ani.
Per ansamblul pieței muncii, candidații între 18 și 24 de ani ar accepta să lucreze pentru un salariu minim lunar net de 1.548 de lei, în vreme ce tinerii între 25 și 34 de ani s-ar mulțumi cu minimum 2.519 lei net. Pe de altă parte, cei între 45 și 65 de ani ar accepta o remunerație lunară netă de peste 3.000 de lei.
Absolvenții de studii superioare vor salarii mai mari
Absolvenții de studii postuniversitare se consideră îndreptățiți să beneficieze de un venit (salariu just net) cu 83% mai mare decât absolvenții de liceu. În funcție de nivelul studiilor, absolvenții de liceu se așteaptă să primească, în medie, un salariu just net de 2.274 de lei lunar, în timp ce absolvenții de studii posturniversitare își doresc să fie plătiți cu 4.161 de lei net.
Totodată, cei ce au terminat o școală profesională se așteaptă să primească 2.466 de lei lunar (salariul just net), cu 8% mai mult decât absolvenții de liceu. Mai mult, absolvenții școlilor profesionale dau dovadă de cea mai mică flexibilitate în ceea ce privește negocierea salariului și sunt dispuși să accepte un câștig minim cu cel mult 21% mai mic decât salariul considerat just.
Domeniile fac diferența și la salarii
Românii cu cele mai mari așteptări salariale (salariu just net) își doresc joburi în domeniile Import-Export (4.944 de lei), Management/Consultanță (4.694 de lei) și Arhitectură/Design/Proiectare (4.315 lei). La polul opus, cele mai modeste așteptări salariale se întâlnesc în sectoarele de activitate: Secretariat/Administrativ (2.225 de lei), Media/Jurnalism (2.283 de lei) și Relații Publice (2.450 de lei). Candidații care își caută locuri de muncă în Asigurări/Intermedieri financiare sunt cel mai dispuși la negocieri când vine vorba de câștigul lunar net (diferența între salariul considerat just și salariul minim acceptat este de 50%).
Vestul țării bate Bucureștiul
Cercetarea eJobs a scos în evidență că, deși angajații din Capitală sunt cel mai bine plătiți la nivel național, candidații din Vestul țării au așteptări salariale mai mari decât în București. Studiul eJobs subliniază că salariul net considerat just de candidații din Vest care vor un job este de 3.618 lei net, cu 62 de lei peste câștigurile dorite de candidații din regiunea București – Ilfov. Pe de altă parte, candidații din Nord-Est au cele mai modeste așteptări salariale juste la nivelul țării, cu un câștig așteptat de 2.784 de lei net.
În Sud-Vest – Oltenia candidații dau dovadă de cea mai mare flexibilitate când vine vorba de negocierea salariului, cu o diferență între salariul considerat just și salariul minim acceptat de 33%. Cea mai mică marjă de negociere a salariului (17%) se regăsește în Vest.
Studiul eJobs a fost realizat între 1 și 15 iunie 2016, pe un eșantion de 1.271 de utilizatori ai platformei de recrutare.
Guvernul a aprobat, în ședința de astăzi, Ordonanța de Urgență privind modificarea şi completarea OUG nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020.
Actul normativ adaptează cadrul financiar aplicabil proiectelor finanțate din Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune și Fondul de Ajutor European Destinat Celor Mai Defavorizate Persoane, în vederea efectuării plăților în valută de către autoritățile de management, pentru a onora acordurile de finanțare cu entitățile gestionare ale Fondului de Fonduri.
De asemenea, actul normativ vizează simplificarea condițiilor de implementare a proiectelor care presupun participarea unor autorități publice și instituții, ordonatori de credite secundari sau terțiari din subordinea sau coordonarea acestora, cu scopul fluidizării și eficientizării fluxurilor financiare și a condițiilor de finanțare și rambursare.
”Modificarea ordonanței de astăzi permite autorităților de management care încheie acorduri pentru instrumente financiare să gestioneze și să efectueze plăți în euro conform angajamentelor asumate și, de asemenea, instituțiilor aflate în subordinea și/sau coordonarea altor instituții (ordonatori secundari sau terțiari de credite) să gestioneze în mod direct componente ale proiectelor, în acord cu prevederile cererii de finanțare, fără a impune obligativitatea existenței unui parteneriat”, a declarat Dragoș-Cristian Dinu, ministrul fondurilor europene.
Proiectul de Ordonanţă a fost supus dezbaterii publice, fiind publicat pe website-ul Ministerului Fondurilor Europene www.fonduri-ue.ro.
Guvernul a sesizat CCR referitor la Legea privind unele măsuri de efectuare a reținerilor din veniturile obținute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de muncă în baza unor titluri executorii
Guvernul a sesizat Curtea Constituțională a României în vederea exercitării controlului prealabil de constituționalitate referitor la Legea privind unele măsuri de efectuare a reținerilor din veniturile obținute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de muncă în baza unor titluri executorii, adoptată de către Parlament. (detalii, aici: http://www.cdep.ro/comisii/juridica/pdf/2016/rs021_14;1.pdf)
Executivul consideră că normele preconizate de legea menționată nu răspund exigențelor de previzibilitate, sunt imprecise sau, după caz, lapidare, ceea ce poate conduce la eventuale confuzii în interpretare și aplicare și, prin urmare, la afectarea drepturilor și intereselor părților din executarea silită.
În sesizarea transmisă, Guvernul menționează că Noul Cod de Procedură Civilă (NCPC) (Legea 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare) a reformat și resistematizat substanțial materia executării silite. Scopul noii reglementări în materia executării silite constă în executarea promptă și efectivă a titlurilor executorii obținute în cadrul procesului de fond ori, după caz, recunoscute ca atare de lege, în condițiile respectării stricte a drepturilor procesuale ale părților, atât ale creditorului și debitorului, cât și ale oricărei alte persoane interesate. Reformarea materiei executării silite a impus realizarea unei sistematizări riguroase, care a ținut cont de cele două forme de executare - urmărirea silită indirectă asupra tuturor bunurilor urmăribile ale debitorului și executarea silită directă. Dispozițiile NCPC constituie procedura de drept comun în materie civilă și instituie principiile legalității și cel privind rolul activ al executorului judecătoresc, aplicabile în materia executării silite.
De asemenea, este avut în vedere faptul că NCPC (art.729) instituie unele limite ale urmăririi veniturilor bănești, după cum urmează:
Ø 1. Salariile și alte venituri periodice, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum și alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia pot fi urmărite:
o Până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere sau alocație pentru copii;
o Până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.
Ø 2. Dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiași sume, urmărirea nu poate depăși jumătate din venitul net al debitorului, indiferent de natura creanțelor, în afară de cazul în care legea prevede altfel.
Ø 3. Veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economice, pot fi urmărite numai asupra părții ce depășește jumătate din acest cuantum.
Ø 4. Ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă, compensație acordată salariaților în caz de desfacere a contractului individual de muncă pe baza oricăror dispoziții legale, precum și sumele cuvenite șomerilor, potrivit legii, nu pot fi urmărite decât pentru sume datorate cu titlu de obligație de întreținere și despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vătămări corporale, dacă legea nu dispune altfel. Urmărirea acestor drepturi se va putea face în limita a jumătate din cuantumul acestora.
Ø 5. Alocațiile de stat și indemnizațiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum și orice alte asemenea indemnizații cu destinație specială, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmărite pentru nici un fel de datorii.
În plus, sunt în vigoare unele norme speciale și particulare, precum unele prevederi incluse în Legea 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, în Legea 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. De asemenea, și Legea nr. 53/2003 - Codul muncii stabilește (art.169) o serie de reguli speciale referitoare la reținerile din salariu.
Față de cadrul actual de reglementare reformat în materie procesual civilă, precum și de reglementările speciale și particulare menționate, Guvernul a formulat unele critici privitoare la lipsa conformității soluțiilor legislative avansate prin Legea privind unele măsuri de efectuare a reținerilor din veniturile obținute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de muncă în baza unor titluri executorii cu unele dispoziții din Constituția României, republicată.
În fiecare an, Camera de Comerţ şi Industrie a României organizează în baza rezultatelor economice obţinute de companii în cursul anului precedent „ Topul Naţional al Firmelor ”, singurul clasament al companiilor care se supune rigorilor legii şi unei metodologii complexe, implementate unitar de Sistemul Camerelor de Comerţ şi Industrie din ţara noastră.
În clasamentul întocmit de către aceasta, S.C URBIS S.A. Baia Mare s-a clasat pe Locul III la domeniul: SERVICII
- Grupa: Transporturi urbane, suburbane şi metropolitane de călători, Cod CAEN 4931
- Categoria: Intreprinderi Mari
Clasamentul topului este următorul:
1. REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT BRAŞOV S.A.
2. S.C. PUBLITRANS 2000 S.A. PITEŞTI
3. S.C.URBIS S.A. BAIA MARE
4. S.C. ORADEA TRANSPORT LOCAL S.A.
5. S.C. TURSIB S.A. SIBIU
6. S.C. TRANSURB S.A. GALAŢI
7. COMPANIA DE TRANSPORT PUBLIC S.A. ARAD
8. S.C. BRAICAR S.A. BRĂILA
9. S.C. UNISTIL S.R.L. BÂRLAD
Menţionăm faptul că, în Topul Firmelor din Maramureş S.C.URBIS S.A. Baia Mare s-a clasat pe Locul I.
Aceste rezultate se datorează atât modului de îndeplinire a atribuţilor de serviciu de către întregul personal al societăţii cât şi a sprijinului acordat de către Primăria Municipiului Baia Mare şi a Consiliului Local , fapt pentru care conducerea societăţii le aduce multumiri pe această cale.
Am observat că ce se uită în ultima vreme tocmai ceea ce ar trebui să se rețină: se vrea o ROMÂNIE sclavă a Uniunii Europene condusă de Merkel și de populari. Nu se dorește o ROMÂNIE independentă, ci dependentă. Și atunci, credeți că ROMÂNIA nu trebuie REDATĂ ROMÂNILOR?
Producătorul agricol, umilit de importuri
Vă întrebați, oare, dacă țăranul român, om simplu și cu principii morale, e respectat în propria-i țară, într-o lume în care bătrânii au devenit infractori pentru că aleg, în disperarea unei pensii mizerabile ce nu le poate asigura traiul zilnic, să vândă flori la colț de stradă? Cât pot câștiga din compasiunea pe care o trezesc în semenii lor? Un leu sau doi, traduși în jumătate de pâine. Statul îi vrea morți de foame, morți de bolnavi...., morți cu zile. Spunem că ne mândrim cu pământul nostru, dar nu vrem să-l înțelegem, pentru a învăța valoarea reală a lucrurilor. Câți dintre cei care-și cultivă terenurile agricole se pot bucura de roade? Țăranul român nu are piață de desfacere. În afara târgurilor ocazionale, nu prea are unde să-și comercializeze produsele. Pentru a se duce pe la piețele din orașe, trebuie să apeleze la mijloacele de transport. Puțin mai fericiți sunt cei care dețin mașini, însă restul se află la mâna transportului în comun. Și cât pot câștiga, pentru a-și amortiza costurile? Ne întoarcem la vechea balanță ruginită a sintagmei ,,cât iei pe mere, dai pe pere,,. Lăsăm lanțurile de supermarket-uri și hypermarket-uri să ne ucidă lent, cu legume și fructe aduse din import, cu tot cu nitrații din dotare. Asta, în timp ce țăranul român e condamnat să se chinuie, deși produsele lui sunt net superioare. Merele de tradiție au fost înlocuite cu unele aproape plasticate, iat pălinca autohtonă cu diverse licori dubioase. Vinurile românești au fost înlăturate de cele făcute din prafuri, pe când strugurii țăranului român nu mai au loc nici măcar la standurile cu fructe. Până și pe pungile cu semințe de dovleac scrie Made in China. În alstfel de condiții, chiar nu trebuie să ne mire decăderea economică la nivel național, din moment ce se urmărește transformarea noastră într-un popor de comercianți.
Care servicii românești?!
Mergând mai departe, nu ai cum să nu observi cât de ,,români,, sunt cei care ne asigură utilitățile, de exemplu. Enel-ul se află sub patronajul italienilor, E-on-ul sub cel al germanilor, iar dacă vrem să facem cumpărături din sfera alimentară sau non-alimentară, suntem nevoiți să alegem între Carrefour (francezi), Lidle (nemți), Auchan (francezi), Kaufland (nemți) sau Penny Market (tot nemți). Rămâne, totuși, măcinătoarea întrebare: ROMÂNIA mai e a noastră? Pentru cât timp, dacă nu schimbăm macazul?!
BIROU DE PRESĂ
ROGOJAN MIHAI CIPRIAN
SENATOR
Camera de Comert si Industrie Maramures realizeaza, anual, un top al firmelor maramuresene. Criteriile de selectie a firmelor incluse in acest top al firmelor apartinatoare sistemului Camerelor de Comert si Industrie din Romania sunt deosebit de exigente, astfel ca nu orice societate comerciala se regaseste in acest clasament anual. Numai firmele cu bilanturi contabile pozitive, in speta fime care contribuie din plin la realizarea bugetelor locale si a celui national, se pot regasi in ierarhiile de gen. Anul acesta, evenimentul a ajuns la editia a XXIII-a, iar Topul firmelor maramuresene 2015 inglobeaza nu mai putin de 113 societati comerciale care au cules laurii muncii din cursul anului trecut. Pentru ca firmele respective merita toata atentia cuvenita, iar managerilor acestora li se cuvin aprecieri superlative, va prezentam mai jos lista cu cele 113 firme premiate la Topul firmelor maramuresene pe anul 2015:
CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI HIGH TEGH
Fabricarea calculatoarelor şi a echipamentelor periferice
- Microintreprinderi: 1. LIGHT SPEED COMPUTERS SRL, BM
Activităţi de editare a altor produse software
- Întreprinderi mijlocii: 1. INDECO SOFT SRL, BM
- Microintreprinderi: 1. RPK SOFTWARE SRL, BM
Activităţi de realizare a soft-ului la comandă (software orientat)
- Întreprinderi mijlocii: 1. REPKA ELECTRONICS SRL, BM
INDUSTRIE
Extracţia pietrei ornamentale şi a pietrei pentru construcţii, extracţia pietrei calcaroase, ghipsului, cretei şi ardeziei
- Întreprinderi mici: 1. STUR SRL, BM
Prelucrarea şi conservarea cărnii
- Întreprinderi mari: 1. SALAMANDRA PLUS SRL, Baia Sprie
Fabricarea produselor din carne (inclusiv carne de pasăre)
- Întreprinderi mari: 1. FERMA ZOOTEHNICĂ SRL, BM
Fabricarea produselor lactate şi a brînzeturilor
- Întreprinderi mijlocii: 1. ROXAR PROD COM SRL, Cerneşti
- Întreprinderi mici: 1. OBLAZA SRL. Bârsana
Fabricarea pîinii; fabricarea prăjiturilor şi a produselor proaspete
- Întreprinderi mijlocii: 1. BIZO TRADE SRL, BM
- Întreprinderi mici: 1. ANDANA PAN SRL, BM
Distilarea, rafinarea şi mixarea băuturilor alcoolice
- Microintreprinderi: 1. DISTILERIA VOICA SRL, Chechiş
Fabricarea de articole confecţionate din textile (cu excepţia îmbrăcămintei şi lenjeriei de corp)
- Întreprinderi mari: 1. VALMEDY PROD SRL, Sighetu M.
Fabricarea de articole de îmbrăcăminte pentru lucru
- Întreprinderi mici: 1. ITDOR COMPANY SRL, BM
Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp)
- Întreprinderi mari: 1. STIL AURA SRL, BM
- Întreprinderi mijlocii: 1. CONFSTAR SA, BM
Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte şi accesorii n.c.a.
- Întreprinderi mijlocii: 1. RACIDO PROD COM SRL, BM
Tăierea şi rindeluirea lemnului
- Întreprinderi mijlocii: 1. DENCOVA SRL, Bistra
- Întreprinderi mici: 1. MAGILS-Z.V. SRL, Iadăra
Fabricarea hîrtiei şi cartonului ondulat şi a ambalajelor din hîrtie
- Întreprinderi mici: 1. CARTOMET SRL, Recea
Alte activităţi de tipărire n.c.a.
- Întreprinderi mici: 1. CECCONII SRL, Recea
Fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelii tipografice şi masticurilor
- Microintreprinderi: 1. POLICHIM SRL, Săsar
Fabricarea altor produse chimice n.c.a.
- Întreprinderi mijlocii: 1. 4 BRANDS SRL, BM
Fabricarea produselor farmaceutice de bază
- Întreprinderi mijlocii: 1. AC HELCOR SRL, BM
Fabricarea articolelor din cauciuc
- Întreprinderi mari: 1. OPTIBELT POWER TRANSMISSION SRL, Tăuţii Măgherăuş
Fabricarea produselor din beton pentru construcţii
- Întreprinderi mici: 1. FORTE GRUP SRL, BM
Tăierea, fasonarea şi finisarea pietrei
- Întreprinderi mici: 1. CMC MONUMENTAL SRL, Cărbunari
Metalurgia aluminiului
- Întreprinderi mari: 1. UNIVERSAL ALLOY CORPORATION EUROPE SRL, Dumbrăviţa
Fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice
- Întreprinderi mari: 1. RAMIRA SA, BM
- Întreprinderi mijlocii: 1. COMERPAN SRL, Sighetu M.
- Microintreprinderi: 1. ALCOMET SRL, BM
Fabricarea articolelor din fire metalice; fabricarea de lanţuri şi arcuri
- Microintreprinderi: 1. FĂGET SUD SRL, Sighetu M.
Fabricarea de şuruburi, buloane şi alte articole filetate; fabricarea de nituri şi şaibe
- Întreprinderi mijlocii: 1. MECANICA SIGHETU SA, Sighetu M.
Fabricarea de instrumente şi dispozitive pentru măsură, verificare, control, navigaţie
- Întreprinderi mici: 1. PRIMATECH SRL, BM
Fabricarea articolelor de distribuţie ţi control a electricităţii
- Întreprinderi foarte mari: 1. EATON ELECTRO PRODUCŢIE SRL, Sîrbi
- Întreprinderi mari: 1. ELECTRO SISTEM SRL, BM
Fabricarea altor echipamente electrice
- Întreprinderi mari: 1. WEIDMULLER INTERFACE ROMÂNIA SRL, Tăuţii Măgherăuş
- Întreprinderi mijlocii: 1. 4 K SERVICES SRL, BM
Fabricarea altor maşini şi utilaje de utilizare generală n.c.a.
- Întreprinderi mijlocii: 1. ADISS SA, Tăuţii Măgherăuş
Fabricarea de saltele şi somiere
- Întreprinderi foarte mari: 1. ITALSOFA ROMANIA SRL, BM
Fabricarea de mobilă n.c.a.
- Întreprinderi foarte mari: 1. ARAMIS INVEST SRL, BM; 2. PLIMOB SA, Sighetu M.
- Întreprinderi mari: 1. TAPARO SA, Borcut, Tg. Lăpuş
- Întreprinderi mijlocii: 1. LAGUNA SERV SRL, Sighetu M; 2. VÂRSTEANA SERV SRL, Sighetu M.
- Întreprinderi mici: 1. GHIŞE DESIGN SRL, Recea
AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ, PESCUIT
Cultivarea fructelor arbuştilor fructiferi, căpşunilor, nuciferilor şi a altor pomi fructiferi
- Microintreprinderi: 1. VOLS BLUEBERRIES SRL, BM
Creşterea porcilor
- Microintreprinderi: 1. PIG CENTER SRL, Mireşu Mare
Colectarea produselor forestiere nelemnoase din flora spontană
- Microintreprinderi: 1. FOREST TIM TOM SRL, Săliştea de Sus
CONSTRUCŢII
Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale
- Întreprinderi mijlocii: 1. TAFFO SRL, BM; 2. ÎNTREPRINDERE MONTAJ INSTALAŢII SA, Mocira; 3. FLAMGARD IMPEX SRL, Recea
- Întreprinderi mici: 1. QUALITY CONSTRUCT SRL, Tămaia
- Microintreprinderi: 1. SIMCAROM SRL, Sighetu M.
Lucrări de construcţii a drumurilor şi autostrăzilor
- Întreprinderi mijlocii: 1. DRUSAL CONSTRUCT SA, BM; 2. DRUMURI PODURI MARAMURES SA, BM; INTRACOM SA, BM; 3. CONSTRUROM SA, BM
- Întreprinderi mici: 1. RIMPEX GROUP SRL, BM
Lucrări de instalaţii electrice
- Întreprinderi mici: 1. ELECTROCENTER DUE SRL, BM
- Microintreprinderi: 1. PRO AMIRALIA SRL, BM
Lucrări de instalaţii sanitare, de încălzire şi de aer condiţionat
- Întreprinderi mijlocii: 1. ANTREPRIZA MONTAJ INSTALAŢII SA, BM; 2. ALAVAL PROD COM SRL, Dumbrăviţa
SERVICII
Repararea echipamentelor electronice şi optice
- Întreprinderi mici: 1. ELMED SRL, BM
Captarea, tratarea şi distribuţia apei
- Întreprinderi mari: 1. VITAL SA, BM
Colectarea deşeurilor nepericuloase
- Întreprinderi mijlocii: 1. DRUSAL SA, BM
Recuperarea materialelor reciclabile sortate
- Întreprinderi mici: 1. CALEX SRL, Satu Nou de Jos
Dezvoltare (promovare) imobiliară
- Întreprinderi mici: 1. HOFER-H.I. SRL, BM
Transporturi urbane, suburbane şi metropolitane de călători
- Întreprinderi mari: 1. URBIS SA, BM
Transporturi rutiere de mărfuri
- Întreprinderi mijlocii: 1. HAGERO SRL, Sîrbi
- Întreprinderi mici: 1. RENAROM TRANS SRL, BM
Alte activităţi anexe transporturilor
- Microintreprinderi: 1. MARASPED INTERTRANS SRL, BM
Agenţii imobiliare
- Microintreprinderi: 1. JAKA SERV SRL, BM
Activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea
- Întreprinderi mici: 1. ESCALIA CRAUS SA, BM; CUBICON INVEST SRL, BM; 2. TECHNOCAD SA, BM; EPUROM SA, BM
Activităţi ale agenţiilor de publicitate
- Microintreprinderi: 1. INSIDE MEDIA SRL, BM; 2. DIVAS SRL, BM; ELSYLINE SRL, BM; 3. ATELIER PIN ERL, BM
Servicii de reprezentare media
- Microintreprinderi: 1. SOCIAL MEDIA PROMOTION SRL, BM
Activităţi generale de curăţenie a clădirilor
- Întreprinderi mijlocii: 1. HOUSE KEEPING CLEAN SRL, BM
Şcoli de conducere (pilotaj)
- Microintreprinderi: 1. AUTO TICU SRL, BM
Activităţi de asistenţă spitalicească
- Microintreprinderi: 1. CLINICA SFÂNTA MARIA SRL, BM
Alte activităţi referitoare la sănătatea umană
- Microintreprinderi: 1. R.M.N. CASA RUSU SRL, BM
Repararea calculatoarelor şi a echipamentelor periferice
- Întreprinderi mici: 1. GO SERV SRL, BM
COMERŢ ŞI TURISM
Comerţ cu amănuntul de piese şi accesorii pentru autovehicule
- Întreprinderi mici: 1. ADETRANS SRL, Sighetu M.; 2. AN-MAR IMPEX SRL Satu Nou de Jos
- Microintreprinderi: 1. M.S.I. GUTÂIUL GRUP SRL, BM
Intermedieri în comerţul cu produse diverse
- Microintreprinderi: 1. INTER FORESTA SRL, BM
Comerţ cu ridicata cu cafea, ceai, caco şi condimente
- Microintreprinderi: 1. SICHER IMPEX SRL, BM
Comerţ cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun
- Întreprinderi mici: 1. NUTAL IMPEX SRL, BM
Comerţ cu ridicata al produselor farmaceutice
- Întreprinderi mijlocii: 1. MARAVET SA, BM
Comerţ cu ridicata al altor bunuri de uz gospodăresc
- Microintreprinderi: 1. OFFICE CENTER SRL, Recea
Comerţ cu ridicata al calculatoarelor, echipamentelor periferice şi software-ului
- Microintreprinderi: 1. ONE-IT SRL, BM
Comerţ cu ridicata al altor maşini şi echipamente
- Întreprinderi mici: 1. B&K ELECTRO SYSTEM SRL, BM
Comerţ cu ridicata al materialului lemnos şi a materialelor de construcţii şi echipamentelor sanitare
- Întreprinderi mici: 1. CORAMET IMPORT EXPORT SRL, BM
Comerţ cu ridicata nespecializat
- Întreprinderi mici: 1. MEDIAPRESS SRL, BM; 2. PIN PLUS PIN SRL, BM; CIRUELAS COM SRL, Berinţa
Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vînzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun
- Întreprinderi mijlocii: 1. ABA-FLOR PROD COM SRL, BM
Comerţ cu amănuntul al calculatoarelor, unităţilor periferice şi software-ului în magazine specializate
- Microintreprinderi: 1. REAL INFO SRL, BM; 2. VLAROX FISCAL SRL, BM
Comerţ cu amănuntul al mobilei, al articolelor de iluminat şi al articolelor de uz casnic n.c.a., în magazine specializate
- Întreprinderi mici: 1. ELECTROCENTER SRL, BM
Comerţ cu amănuntul al cărţilor, în magazine specializate
- Întreprinderi mici: 1. MARA LIBRIS SA, BM
Comerţ cu amănuntul al produselor cosmetice şi de parfumerie, în magazine specializate
- Întreprinderi mici: 1. WIGMOND SRL, BM
Comerţ cu amănuntul al altor bunuri noi, în magazine specializate
- Microintreprinderi: 1. ATENA LUX SRL, BM
Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare
- Întreprinderi mijlocii: 1. TURIST ŞUIOR SRL, Baia Sprie
Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată
- Microintreprinderi: 1. EXPRES LA PĂLĂGUŢA SRL, BM
Activităţi ale tur-operatorilor
- Microintreprinderi: 1. SFARA TOURS BAIA MARE SRL, BM
PREMII SPECIALE
- Managerul anului: VASILE GODJA - PLIMOB SA
- Femeia manager a anului: EUGENIA COZA - TURIST ŞUIOR SRL
- Cel mai tînăr manager al unei firme de top: FLORIN ALIN LAZĂR - PIG CENTER SRL
- Cel mai mare exportator al judeţului cu capital autohton: ARAMIS INVEST SRL
- Investiţia anului: UNIVERSAL ALLOY CORPORATION EUROPE SRL
- Premiul pentru responsabilitate socială: EATON ELECTRO PRODUCŢIE SRL.
La Statia de epurare a apelor uzate din Baia Mare s-a incheiat, cu success, implementarea proiectului privind realizarea treptei tertiare, ultima etapa in reabilitarea si modernizarea obiectivului de interes major al oricarei comunitati. Dupa sase ani de la finalizarea lucrarilor la treptele primara si secundara, eveniment care s-a produs in anul 2010, azi s-a inaugurat si treapa tertiara din cadrul procesului de reabilitare a Statiei de epurare Baia Mare. Cu aceasta noua investitie, Statia de epurare a apelor uzate din Baia Mare devine un model pentru acest sector de activitate si poate concura, la orice ora, cu obiective similare din tarile dezvoltate ale Europei, cum ar fi Germania ori Franta.
Statia de epurare din Baia Mare a fost reabilitata in cadrul Programului ISPA si a fost inaugurata, partial, in prima jumatate a anului 2010. Spunem partial pentru ca, la acea data, au fost inaugurate doar treptele primara si secundara. Normele in vigoare pentru “zone sensibile” ale Uniunii Europene au impus si realizarea treptei tertiare pentru statia de epurare existenta in vederea reducerii concentratiilor de azot si fosfor din apele deversate. Asa se face ca, in ultimii doi ani, la Statia de epurare s-a implementat proiectul adecvat, proiect care a condus si la modernizarea procesului de epurare a namolului cu scopul corespunderii cu treapta tertiara de epurare. Practic, s-a procedat la extinderea si la modernizarea procesului de epurare, proiectul derulat in ultimii doi ani de-a lungul a 22 de luni aducand ca noutate la vechiul proces, pe langa reducerea concentratiilor de azot si fosfor, imbunatatirea tratarii biologice, supunerea namolului unui proces de fermentare- lucru care conduce la diminuarea simtitoare a mirosului neplacut- si producerea de biogaz care este utilizat pentru producerea de energie termica si electrica).
Cu alte cuvinte, dupa cum spunea si Alexandrina Bancos, managerul S.C. Vital S.A. a subliniat ca scopul acestei ultime investitii a fost acela de a imbunatati performantele statiei de epurare si anume de a imbunatati calitatea namolului si a apei epurate prin reducerea azotului si a fosforului din apa deversata in emisar, realizarea unui laborator dotat cu echipamente si aparatura adecvata si, nu in ultimul rand, producerea de energie electrica (productia de energie electrica acopera aproximativ 50% din necesarul statiei de epurare). Potrivit spuselor managerului Alexandrina Bancos, toate aceste realizari concura la ridicarea standarului de viata al populatei din Baia Mare (inclusiv localitatea Firiza) si din Baia Sprie, localitati de unde se colecteaza apele uzate care ajung in Statia de epurare Baia Mare. Pentru viitorul apropiat, S.C. Vital S.A. isi propune – ca strategie- ca in cadrul unui programului operational investitional sa poata realiza din fonduri europene in principiu, intr-o perioada de timp cat mai scurta, un incinerator care sa rezolve toate problemele legate de namolul rezultat din procesul de epurare.
Pentru cei care cred ca aceasta noua investitie finalizata cu succes la Statia de epurare Baia Mare va conduce la majorari de tarife, Alexandrina Bancos a tinut sa precizeze ca nu vor exista costuri suplimentare si, ca atare, nu se va mari tariful “pentru ca ne asumam toate cheltuielile care au aparut si care vor aparea ca urmare a punerii in functiune a statiilor de epurare si din celelalte localitati din judetul Maramures. Practic, modernizarea statiei de epurare va insemna, fara doar si poate, reducerea cheltuielilor (inclusiv cu transportul namolului- care se va face cu utilajele apartinand firmei S.C. Vital, precum si cu materialele consumabile). In acest sens, Gheorghe Neacsu—directorul executiv al companiei Veolia- contractantul lucrarilor- a evidentiat faptul ca aceste costuri de epurare ale statiei de epurare din Baia Mare vor depinde si de modul in care va fi exploatata instalatia. Punctual, Gheorghe Neacsu a accentuat faptul ca personalul VITAL a fost foarte bine format si instruit si crede cu tarie ca angajatii Statiei de epurare din Baia Mare unt capabili sa opereze instalatia la modul corect si efficient.
Conform cifrelor furnizate de RomCard, în premieră pentru GPeC, valoarea plăților online prin card în sistemul 3D Secure la magazinele online românești a înregistrat o creștere de 59% în primele trei trimestre ale anului 2016, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. La finalul lunii septembrie 2016 se procesaseră plăți online în valoare de peste 434,2 milioane de euro, față de 273,2 milioane de euro procesate în primele 9 luni ale anului 2015.
Numărul de tranzacții online prin card a crescut și el semnificativ în intervalul ianuarie-septembrie 2016, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Dacă în 2015 se înregistrau, în medie, aprox. 800.000 de tranzacții lunar, numărul a crescut la aprox.1,1 milioane de tranzacții pe lună în primele trei trimestre ale anului în curs.
Din punct de vedere al comportamentului de consum, în luna martie a fiecărui an s-au înregistrat cele mai multe tranzacții și cel mai mare volum din primele 9 luni ale anului – atât în 2015, cât și în 2016.
În martie anul trecut românii au făcut peste 850.000 de tranzacții online cu cardul, în valoare de peste 35 de milioane de euro. Trend-ul s-a menținut și în 2016, luna martie fiind cea mai importantă din primele trei trimestre ale anului în curs, când s-au înregistrat peste 1,1 milioane de tranzacții în valoare de peste 54 de milioane euro.
Românii au cumpărat online semnificativ chiar și în perioada de concedii
O altă statistică interesantă este că în luna august a acestui an, numărul de tranzacții nu a cunoscut niciun recul – așa cum s-a întâmplat în august 2015. Chiar și în plină perioadă de concedii, românii au continuat să tranzacționeze online prin card exact ca într-o lună obișnuită, numărul de tranzacții depășind 1,1 milioane, iar valoarea acestora depășind 47 de milioane euro.
Potrivit estimărilor GPeC, anul 2016 se va încheia cu un bilanț de aprox. 585 milioane de europrocesate online prin card în sistemul 3D Secure la RomCard, la care se adaugă volumul procesat de Netopia mobilPay.
Cifrele de piață la zi și cele mai noi statistici privind evoluția pieței românești de e-commerce în anul 2016 vor fi discutate în cadrul GPeC Summit– cel mai important eveniment de e-commerce din Europa Centrală și de Est – care se va desfășura pe 15 și 16 noiembrie, la București.
Panel-ul de discuții dedicat evoluției pieței românești de e-commerce și ultimelor trend-uri din domeniu va avea loc pe data de 15 noiembrie, invitați la dezbatere fiind reprezentanții unora dintre cele mai importante companii de profil: Cătălin Crețu (General Manager România, Croația, Slovenia și Malta în cadrul Visa Europe), Elisabeta Moraru (Country Manager Google România),Antonio Eram (CEO & Founder Netopia mobilPay) și Dorin Boerescu (CEO 2Performant).
Ultimele zile de înscrieri la GPeC Summit – Evenimentul Anului în E-Commerce
GPeC Summit este cel mai important eveniment de e-commerce din Europa Centrală și de Est, ajuns la a 11-a ediție anuală. Evenimentul se va desfășura în zilele de 15-16 noiembrie 2016, la București și este dedicat tuturor celor care lucrează în e-commerce sau antreprenorilor care își doresc să pornească o afacere online.
Prețul unui bilet de acces la GPeC Summit pentru cele două zile de eveniment este de doar 119 EUR + TVA, iar înscrierile se pot face până vineri, 11 noiembrie 2016, completând formularul online de pe website-ul GPeC: http://www.gpec.ro/inscriere-gpec-summit-noiembrie/
Cele mai performante companii și societăți comerciale ale județului Maramureș au fost premiate vineri, 28 octombrie, în cadrul „Topului Firmelor Maramureșene”, un eveniment economic de tradiție organizat de Camera de Comerț și Industrie Maramureș. Printre firmele care au înregistrat o cifră de afaceri considerabilă și au demonstrat performanță în activitatea pe care o desfășoară s-a numărat și Societatea Drumuri și Poduri Maramureș S.A., care a obținut locul II în domeniul ”Lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor”. Președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea a declarat că îmbunătățirea vizibilă a activității societății Drumuri și Poduri a Consiliului Județean Maramureș nu mai este un fapt clamat de către autoritățile județene, ci un lucru confirmat prin acest premiu prestigios primit de societate la Topul Firmelor Maramureșene.
”Indicatorii economici ai societății s-au îmbunătățit foarte mult în ultimii doi ani de zile, iar astăzi vorbim despre o societate care produce profit și lucrări de o mult mai bună calitate. Investițiile Consiliului Județean Maramureș în dotarea societății de drumuri vor continua, pentru a ridica tot mai mult nivelul lucrărilor efectuate în județul Maramureș. Îmi doresc să cred că, începând de astăzi, vor fi tot mai puțini politicieni cu interese obscure personale care să își dorească privatizarea acestei societăți, iar dintre cei aflați până acum în opoziție, să găsim tot mai mulți susținători a unui principiu economic tot mai utilizat în economiile dezvoltate. Marea majoritate a autorităților locale ar trebui să dețină societăți care să activeze în domeniile importante ale infrastructurii”, a concluzionat președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea.
Conducerea executivă a societății de drumuri arată că rezultatul pozitiv se datorează muncii în echipă
Gheorghe Popan, directorul societății Drumuri și Poduri Maramureș SA a declarat că, rezultatele pozitive înregistrate de societate în ultimii doi ani de zile se datorează și muncii de echipă, o muncă susținută de profesionalismul și dăruirea angajaților și a conducerii executive. ”Doresc să mulțumesc echipei executive, tuturor angajaților, pentru întreg efortul depus în anul 2015, deoarece rezultatele pozitive ale anului trecut sunt cele care ne-au adus acest premiu valoros. Activitatea noastră a continuat cu la fel de mult profesionalism și în anul 2016, bucurându-ne de întreaga susținere a conducerii Consiliului Județean Maramureș și, mai ales, de sprijinul președintelui Gabriel Zetea.
Și Emil Marinescu, directorul economic al Societății Drumuri și Poduri Maramureș SA a arătat că acest premiu oferit de Camera de Comerț și Industrie la Topul Firmelor Maramureșene obligă societatea ca, pe viitor, să mențină și să încerce să depășească performanțele economice ale anului trecut.
