În baza dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 877/2016 pentru modificare şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 500/2011 privind registrul general de evidenţă a salariaţilor şi pentru aplicarea unitară a unor dispoziţii legale, autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia înfiinţării registrului public de evidenţă a salariaţilor, pentru persoanele plătite din fonduri publice şi sunt angajate în baza unui contract individual de muncă, a unui act administrativ de numire ori a unui alt fel de act emis în condiţiile legii.
Prin Ordinul MMFPSPV nr. 2263/08.12.2016 privind procedura de transmitere a datelor în registru public, autorităţile/instituţiile publice au obligaţia de a transmite în termen de 10 zile de la data publicării ordinului în Monitorul Oficial către Autoritatea Naţională de Administrare Fiscală a formularului M 500 în format electronic.
Întocmirea, completarea şi transmiterea datelor în registrului privat/public de evidenţă a salariaţilor, se realizează conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 500/2011 actualizată, iar modul de obţinere a parolei privind transmiterea în format electronic a registrului de la inspectoratul teritorial de muncă, este reglementat prin Ordinul MMFPSPV nr. 1.918/2011.
Cu stimă,
INSPECTOR ŞEF
Dragoş NĂCUŢĂ
24 din cei 35 de consilieri județeni au răspuns ”Prezent” la ședința extraordinară de Consiliu Județean Maramureș, convocată de președintele Gabriel Zetea, pentru a vota două proiecte extrem de importante pentru județ. Astfel, cu unanimitate de voturi s-a adoptat ”Declarația de aderare la valorile, principiile, obiectivele, măsurile și termenele prevăzute în Strategia Națională Anticorupție 2016 – 2020”, precum și rectificarea bugetului de venituri și cheltuieli al județului pe anul 2016.
În expunerea de motive la proiectul de hotărâre privind aprobarea rectificării bugetului, președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea a arătat că, prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 86/2016 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2016 s-au alocat bugetului propriu al județului sume defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județului, în valoare de 4.587 mii lei. Tot ca urmare a OUG 86/2016, prin adresa Administrației județene a finanțelor publice Maramureș nr. 16.455/29.11.2016 s-au comunicat sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale repartizate bugetului propriu al județului (cota de 27%), în valoare de 7.318 mii lei.
”Prin proiectul de hotărâre supus adoptării s-a propus rectificarea bugetului de venituri și cheltuieli al județului prin majorarea veniturilor și cheltuielilor bugetului local cu suma de 10.532 mii lei, ca urmare a majorării sumelor defalcate din TVA și a diminuării veniturilor proprii. Bugetul instituțiilor publice și al activităților finanțate din venituri proprii și subvenții sau finanțate integral din venituri proprii s-a majorat cu suma de 128 mii lei. Consiliul Județean Maramureș a asigurat deszăpezirea pe drumurile județene din Maramureș în toată această perioadă, fără a fi înregistrate probleme și a alocat o sumă de 3,5 milioane de lei pentru ca Societatea de Drumuri și Poduri SA să continue investițiile începute și să achiziționeze tot materialul antiderapant necesar acestui sezon.Totodată, s-a suplimentat suma acordată Aeroportului Internațional Baia Mare, pentru a fi asigurată cofinanțarea de 2%, precum și lucrările executate de constructor, care au fost considerate neeligibile în proiectul de modernizare. Fondul de rezervă bugetară a fost suplimentat cu 700.000 de lei, iar pentru primăriile care vor fi prezente la ”Crăciun în Maramureș”, respectiv Primăria municipiului Sighetu Marmației și alte șapte comune se acordă o finanțare de 5.000 de lei pentru orașul Sighet, respectiv 3.000 de lei pentru comunele care au fost selectate din toate zonele folclorice. Suma de 24 de mii de lei s-a alocat pentru finanțarea acțiunii de primire a colindătorilor de către conducerea Consiliului Județean Maramureș cu ocazia sărbătorilor de iarnă ale anului 2016”, a arătat președintele Consiliului Județean Maramureș.
Asociația PROACTIV Baia Mare organizează joi, 8 decembrie, conferința de business ”Antreprenori proactivi”. Acesta este evenimentul de prelansare a PROACTIV - Comunitatea Oamenilor Întreprinzători, un ONG dedicat în principal susținerii antreprenorilor în dezvoltarea propriilor afaceri, dar orientat și spre acțiuni din domeniul social-cultural.
Asociația PROACTIV Baia Mare organizează joi, 8 decembrie, începând cu ora 17.30, conferința de business ”Antreprenori proactivi”. Evenimentul este unul de prelansare a ONG-ului care dorește să aducă împreună oamenii întreprinzători, implicați, proactivi, care vor acționa pentru a crea un mediu de afaceri sănătos și pentru a aduce valoare în comunitatea din care fac parte.
Conferința ”Antreprenori proactivi” întruneşte experţi în domeniile lor, oameni care au atins un anumit nivel de performanță, astfel încât să poată împărtăşi din experienţa lor. Evenimentul este axat pe trei speakeri din domenii şi din culturi diferite, pe care îi unește un lucru simplu: calitatea de antreprenor de succes. Este vorba despre Mircea Cirț - CEO ATP Exodus, Ștefan Dărăbuș - director regionalHope and Homes for Children pentru Europa Centrală și de Sudși Alexandre Agromayor - fondator ENSUP. Ei vor oferi un profil de antreprenor complexşi vor aborda - din unghiuri distincte - direcţiile de dezvoltare antreprenorială şi statutul antreprenorilor în prezent şi în viitorul apropiat.
Participarea la evenimentul care va avea loc la Best Western EUROHOTEL este gratuită și se face pe baza înscrierilor, completând formularul accesibil aici: http://bit.ly/2gd3pvu. Conferința este urmată de un cocktail de networking și o degustare de vinuri.
Pe lângă actualul registru general de evidenţă a salariaţilor care lucrează pe baza unui contract individual de muncă, va fi introdus, pentru prima oară, și un registru de evidență a personalului plătit din fonduri publice, care va fi gestionat de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) a decis guvernul în ședința de astăzi, printr-o Hotărâre pentru modificarea şi completarea HG nr. 500/2011.
Astfel, pentru salariații din mediul privat, angajatorii vor folosi Registrul privat, iar pentru persoanele plătite din fonduri publice, instituțiile și autoritățile vor folosi Registrul public.
Fiecare instituție și autoritate publică are obligația de a înființa registrul general de evidență a personalului plătit din fonduri publice (Registrul public), care va fi completat și transmis inspectoratului teritorial de muncă în ordinea angajării/numirii salariaților săi. Acest registru va fi păstrat la sediul instituției/autorității publice și va cuprinde elementele de identificare ale tuturor angajaților, data angajării/numirii, funcția, salariul, sporurile și cuantumul acestora, perioada și cauzele de suspendare a raportului de muncă sau de serviciu, perioada detașării și data încetării funcției.
Pentru transmiterea datelor în registrul privat/public de către angajatori, MMFPSPV va achiziţiona sau dezvolta prin resurse proprii un sistem informatic. Până la data realizării noului sistem informatic, procedura de transmitere a datelor în registrul public va fi stabilită prin ordin al ministrului muncii, urmând ca, în termen de 10 zile de la publicarea acestuia în Monitorul Oficial, instituțiile/autoritățile să transmită datele cu privire la toate categoriile de personal plătit din fonduri publice. Prin excepție, instituțiile/autoritățile de apărare, ordine publică și siguranță națională vor furniza date în registrul public doar pe baza unor protocoale de colaborare cu Ministerul Muncii, aisgurându-se măsurile de protecție a datelor cu caracter personal și respectarea legislației privind protecția informațiilor clasificate.
La data realizării noului sistem informatic va fi emis un nou ordin al ministrului muncii privind procedura de transmitere a datelor în registrul privat/public, comună pentru toți angajatorii privați și instituții/autorități publice. Totodată, MMFPSPV, ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală) și ANFP (Agenția Națională a Funcționarilor Publici) vor realiza interoperabilitatea între sistemele informatice pe care le dețin.
Ministerul Muncii va avea acces și la bazele de date deţinute de alte autorităţi/instituţii publice privind evidenţa populaţiei, declaraţiile şi înregistrările fiscale, evidenţa angajatorilor înregistraţi în Registrul Comerţului sau la Ministerul Finanţelor Publice.
Alte prevederi ale actului normativ aprobat astăzi de guvern se referă la:
- stabilirea obligativității, pentru angajatori, de a elibera o adeverință salariatului, la încetarea contractului individual de muncă care să ateste activitatea desfășurată, durata activității, salariul, vechimea în muncă și în specialitate ;
- clarificarea unor reglementări din actuala hotărâre în ceea ce priveşte sancţionarea muncii nedeclarate, precum și recorelarea/reformularea contravențiilor și sancțiunilor conform modificărilor și completărilor aduse prin prezentul proiect;
- scurtarea perioadei, de la 15 la 5 zile, în care Inspecția Muncii are obligația de a furniza date/informații din registrul privat (REVISAL), la solicitarea unei persoane, cu privire la activitatea desfășurată de aceasta, la durata activității, la salariu, la vechimea în muncă și în specialitate. Același termen va fi valabil și în cazul registrului public din momentul în care acesta va fi lansat.
Modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 500/2011 a fost necesară pentru a avea o evidență clară a salariilor în plată ale personalului plătit din fonduri publice.
Limita anuală privind finanțările rambursabile (ex. împrumuturi de la bănci comerciale sau alte instituții de credit, emisiuni de titluri de valoare, leasing financiar) care pot fi contractate de unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, reprezentând datorie publică locală, va fi de 1,2 miliarde lei pentru fiecare dintre anii 2017, 2018 și 2019, a stabilit Guvernul, printr-o Hotărâre.
Aceeaşi limită anuală de 1,2 miliarde lei pentru fiecare dintre anii 2017, 2018 și 2019 a fost stabilită pentru tragerile din finanțările rambursabile contractate sau care urmează să fie contractate de unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale.
Aceste limite anuale pentru contractarea finanțărilor rambursabile și efectuarea tragerilor din finanțările rambursabile au fost stabilite pentru încadrarea în nivelul anual al deficitului bugetului general consolidat. Trebuie menționat că aceste plafoane nu cuprind finanțările rambursabile destinate refinanțării datoriei publice locale și nici pe cele alocate proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană, inclusiv cele cuprinse în Planul Elen de Reconstrucție și Dezvoltare a Balcanilor.
Referitor la această Hotărâre de Guvern au fost consultate structurile asociative ale autorităților administrației publice locale.
Informații suplimentare:
Unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale pot contracta sau garanta finanțări rambursabile interne sau externe, pe termen scurt, mediu și lung, pentru realizarea de investiții publice de interes local, precum și pentru refinanțarea datoriei publice locale (conform Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare). Comisia de autorizare a împrumuturilor locale autorizează finanțările rambursabile care urmează să fie contractate de unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, precum și tragerile ce se pot efectua din finanțările rambursabile, cu încadrarea în limitele anuale.
Asociația PROACTIV Baia Mare organizează joi, 8 decembrie, conferința de business ”Antreprenori proactivi”. Acesta este evenimentul de prelansare a PROACTIV - Comunitatea Oamenilor Întreprinzători, un ONG dedicat în principal susținerii antreprenorilor în dezvoltarea propriilor afaceri, dar orientat și spre acțiuni din domeniul social-cultural.
Asociația PROACTIV Baia Mare organizează joi, 8 decembrie, începând cu ora 17.30, conferința de business ”Antreprenori proactivi”. Evenimentul este unul de prelansare a ONG-ului care dorește să aducă împreună oamenii întreprinzători, implicați, proactivi, care vor acționa pentru a crea un mediu de afaceri sănătos și pentru a aduce valoare în comunitatea din care fac parte.
Conferința ”Antreprenori proactivi” întruneşte experţi în domeniile lor, oameni care au atins un anumit nivel de performanță, astfel încât să poată împărtăşi din experienţa lor. Evenimentul este axat pe trei speakeri din domenii şi din culturi diferite, pe care îi unește un lucru simplu: calitatea de antreprenor de succes. Este vorba despre Mircea Cirț - CEO ATP Exodus, Ștefan Dărăbuș - director regionalHope and Homes for Children pentru Europa Centrală și de Sudși Alexandre Agromayor - fondator ENSUP. Ei vor oferi un profil de antreprenor complexşi vor aborda - din unghiuri distincte - direcţiile de dezvoltare antreprenorială şi statutul antreprenorilor în prezent şi în viitorul apropiat.
Participarea la evenimentul care va avea loc la Best Western EUROHOTEL este gratuită și se face pe baza înscrierilor, completând formularul accesibil aici: http://bit.ly/2gd3pvu. Conferința este urmată de un cocktail de networking și o degustare de vinuri.
Normele metodologice aferente noului pachet legislativ privind achizițiile publice promovat de Guvern au fost modificate și completate în ședința de ieri a Executivului, astfel încât noile prevederi să înlesnească accesul întreprinderilor mici și mijlocii la procedurile de achiziții publice (clasice și sectoriale), asigurând în același timp alinierea reglementărilor la principiul tratamentului egal prevăzut de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFEU) și de directivele europene în domeniu.
O modificare importantă o reprezintă diminuarea garanției de participare pe care autoritățile contractante o pot solicita la atribuirea contractelor cu valoare estimată mai mică decât echivalentul în lei a 25 de milioane de euro, caz în care valoarea garanției de participare nu va putea depăși 1% din valoarea estimată a contractului/acordului ce urmează a fi atribuit. Această cotă de garantare va fi aplicată prin excepție de la prevederile Hotărârii Guvernului nr. 394/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale și cele ale Hotărârii Guvernului nr. 395/2016 privind aprobarea Normelor metodologice a aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile clasice, care prevăd e o cotă de garantare de cel mult 2% din valoarea estimată a contractului de achiziție publică/sectorial sau, în cazul acordului-cadru, din valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent, fără a fi luată în calcul valoarea pentru diverse și neprevăzute, dacă este cazul.
De asemenea, în vederea corelării prevederilor HG nr. 394/2016 și HG nr. 395/2016 cu cele ale Strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice referitoare la trecerea integrală la procedurile de achiziții online, a fost eliminată obligația operatorilor economici de a prezenta în original instrumentul de garantare prin care a fost constituită garanția de participare.
Instrumentul de garantare trebuie să prevadă că plata garanției de participare se va executa necondiționat, respectiv la prima cerere a beneficiarului, pe baza declarației acestuia cu privire la culpa persoanei garantate, și se prezintă autorității contractante cel mai târziu la data și ora-limită de depunere a ofertelor.
Guvernul a adus totodată o serie de clarificări privind componența comisiilor de evaluare, în sensul că din aceste comisii pot face parte membri aparținând compartimentelor din cadrul entității contractante, iar în cazul în care beneficiarul final al contractului/acordului-cadru este o altă entitate contractantă pot face parte din comisie membri aparținând respectivei entități contractante.
În ceea ce privește condițiile în care o ofertă poate fi respinsă de către comisia de evaluare ca fiind inacceptabilă și neconformă, actul normativ aprobat astăzi de Guvern include și cazul în care răspunsul transmis nu clarifică eventualele neconcordanțe sau nu a depus dovada constituirii garanției de participare la data limită de depunere a ofertelor.
Producătorii de carne de porc vor beneficia de un ajutor de adaptare excepțional în valoare de aproximativ 11 milioane de euro, bugetat din fonduri naționale și europene, potrivit unei Hotărâri adoptate astăzi de Guvern. Sprijinul are scopul să compenseze pierderile înregistrate de producătorii de carne de porc din cauza contextului global nefavorabil, cauzat de dezechilibrul raportului dintre cerere și ofertă.
Jumătate din suma alocată finanțării acestui sprijin, respectiv 5,448 milioane de euro provin din fonduri europene - Fondul European de Garantare Agricolă - FEGA, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2016 - (în baza Regulamentului delegat (UE) 2016/1.613 al Comisiei din 8 septembrie 2016), iar jumătate din fonduri naționale.
Ajutorul de adaptare excepțional se acordă pentru agricultura la scară mică și aplicarea unor metode de producție care nu dăunează mediului și climei. Perioada pentru care se acordă este 1 septembrie 2015-31 mai 2016, deoarece din analiza bazei de date privind clasificarea carcaselor a rezultat că în această perioadă exploatațiile autorizate de către ANSVSA și înregistrate în Registrul national al exploatațiilor (RNE) au livrat pentru abatorizare porci cu prețuri foarte scăzute, producătorii înregistrând pierderi de venit.
Suma cuvenită fiecărui producător agricol se calculează de către A.P.I.A. prin împărțirea sumei totale la efectivul de porci livraţi şi clasificaţi în abatoare autorizate, în perioada 1 septembrie 2015-31 mai 2016, dar nu la mai mult de 9.000 de capete, inclusiv, pe beneficiar. Producătorii care au livrat în perioada 1 septembrie 2015-31 mai 2016 maximum 9.000 capete porcine, se încadrează la activitatea agricultură la scară mică, potrivit prevederilor art.1 alin.(1) lit.b) din Regulamentul (UE) nr.1613/2016; Producătorii care au livrat în perioada 1 septembrie 2015-31 mai 2016 peste 9.000 capete porcine, se încadrează la activitatea aplicarea unor metode de producţie care nu dăunează mediului şi climei, potrivit prevederilor art.1 alin.(1) lit.d) din Regulamentul (UE) nr.1613/2016;
Pentru obţinerea ajutoarelor financiare, producătorii agricoli depun cererea la centrul judeţean al A.P.I.A., respectiv al municipiului Bucureşti, însoţită de documente specifice, până la data de 8 decembrie 2016.
- documentele specifice care însoţesc cererea pentru acordarea ajutorului financiar sunt următoarele:
a) copii de pe facturile şi rapoartele de clasificare, care să ateste livrarea directă sau prin terţi şi clasificarea porcilor în abatoare autorizate, în perioada 1 septembrie 2015 – 31 mai 2016, pentru activitatea agricultură la scară mică;
b) copii de pe avizele de însoţire şi rapoartele de clasificare care să ateste sacrificarea în abatoare autorizate proprii/copii de pe facturile şi rapoartele de clasificare care să ateste livrarea directă sau prin terţi şi clasificarea porcilor în abatoare autorizate, în perioada 1 septembrie 2015 - 31 mai 2016, precum și copia autorizației integrate de mediu, pentru activitatea aplicarea unor metode de producţie care nu dăunează mediului şi climei;
Plăţile se efectuează până la data de 31 decembrie 2016.
Reprezentanții Executivului au discutat luni, în cadrul Consiliului Național Tripartit (CNT), cu partenerii sociali despre nivelul salariului minim în anul 2017 și au prezentat o serie de modificări propuse în proiectul de lege privind salarizarea unitară.
Guvernul a cerut partenerilor sociali, sindicate și patronate, ca în următoarele două săptămâni să înainteze propunerile lor privind stabilirea salariului minim brut garantat în plată pentru anul 2017, urmând ca până la finalul mandatului, Executivul să stabilească noul salariu minim, conform prevederilor legale.
Premierul Dacian Cioloș a transmis partenerilor sociali că pentru anul 2017 nivelul salariului minim pe economie va fi rezultatul negocierii dintre sindicate și patronate, la fel ca în anii precedenți. Începând de anul viitor, nivelul salariului minim ar urma să fie stabilit printr-un mecanism de calcul, la care lucrează în prezent un grup de experți independenți.
“Am venit la această întâlnire fără idei preconcepute. Suntem deschiși propunerilor partenerilor sociali și suntem astăzi aici pentru a asculta opiniile dumneavoastră, dar și pentru a continua să lucrăm împreună la un mecanism transparent care să asigure predictibilitate în evoluția salariului minim”, a declarat premierul Dacian Cioloș.
Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a precizat că pentru stabilirea salariului minim sunt necesari mai mulți pași, primul fiind centralizarea propunerilor făcute de confederațiile sindicale și de cele patronale, iar ulterior va fi convocat un nou Consiliu Național Tripartit pentru a se ajunge la un consens.
Ministrul Muncii a precizat că pentru a putea asigura predictibilitatea salariului minim pe economie, ministerul a transmis partenerilor sociali un studiu referitor la evoluția nivelului salariului minim brut garantat în plată în România și evaluarea impactului economic și social al aplicării acestuia.
Studiul realizat de Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale include analize și evaluări privind efectele economice și sociale potențiale ale creșterii salariului minim brut garantat în plată. Studiul are caracter de documentare, neavând efecte în stabilirea salariului minim în 2017.
Rezultatele studiului sunt utilizate, într-o a doua fază de cercetare, pentru elaborarea unui mecanism transparent de stabilire a salariului minim brut garantat în plată, conform Recomandării specifice de ţară a Consiliului European din data de 8 iulie 2014 privind Programul național de reformă al României.
Mecanismul de stabilire a salariului minim brut garantat în plată este elaborat de un grup de experți independenți, propuși de partenerii sociali, și va fi gata până la sfârșitul anului.
Acest studiu oferă o imagine a persoanelor remunerate în România cu salariul minim și evidențiază expunerea lor la riscul de sărăcie. De asemenea, studiul propune cinci scenarii privind creșterea salariului minim și impactul pe care l-ar avea aplicarea fiecărui scenariu asupra mediului economic.
În prezent, cuantumul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabileşte pe baza următoarelor elemente:
- art. 3 din Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 131/1970 privind fixarea salariilor minime, ratificată de România în 1975;
- reducerea numărului persoanelor salariate aflate în risc de sărăcie și excluziune socială
- recomandarea Comisiei Europene cu privire la îmbunătățirea ponderii salariului minim în salariul mediu, astfel încât raportul dintre aceste două salarii să se apropie de 50%, așa cum este în țările dezvoltate din Uniunea Europeană;
- factorii de ordin economic, inclusiv cerinţele dezvoltării economice, productivitatea şi interesul care există pentru a realiza şi a menţine un înalt nivel de folosire a forţei de muncă.
Astfel, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată a fost majorat de la 500 lei în anul 2008, la 1.250 începând cu 1 mai 2016, iar ponderea acestuia în câştigul salarial mediu brut din România a crescut de la 29,8% cât era în anul 2008 la 46,62% în anul 2016.
O sinteză cu principalele concluzii ale studiului: http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Transparenta/2016/Studiu_salariu_minim_proiect-sinteza.pdf
Studiul integral poate fi consultat la: http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Transparenta/2016/Studiu_salariu_minim_proiect.pdf
În ceea ce privește proiectul de lege privind salarizarea unitară, ministrul muncii, Dragoș Pîslaru, a precizat că pentru a asigura rezolvarea tuturor inechităților salariale din sistemul public este nevoie de alocarea a 19,5 miliarde de lei până în 2022. Creșterea medie a salariilor plătite din fonduri publice va fi de 37,3 % corelată cu creșterea economică prognozată, iar raportul dintre salariul minim și cel maxim va fi redus la 1/13. De asemenea, ministrul a anunțat că proiectul prevede că cel mai mare salariu va fi al președintelui, dar și că salariul premierului va fi redus cu 300 de lei față de nivelul actual.
Proiectul prevede acordarea de sporuri pentru funcții greu ocupabile (30%), cum ar fi medicii și specialiștii din domeniul informatic, pentru a compensa situațiile în care recrutarea de personal este dificilă. De asemenea, documentul prevede acordarea de sporuri de performanță în limita a 5% din buget.
“În privința proiectului legii salarizării unitare, vă cer să avem o abordare realistă astfel încât să rezolvăm problema inechităților din sistem și să nu afectăm salariile aflate în plată”, a afirmat premierul Dacian Cioloș.
Proiectul de lege urmează să fie transmis partenerilor sociali în perspectiva consultărilor ce vor avea loc în comisia de dialog social de la Ministerul Muncii.
Guvernul a stabilit, printr-un memorandum, instituirea unei scheme de ajutor de minimis pentru „Cecuri de inovare” în politicile economico-bugetare și financiare ale statului român.
Cecurile de inovare reprezintă granturi, adică alocații financiare nerambursabile, acordate IMM-urilor pentru finanțarea proiectelor cu grad ridicat de inovare, din fondurile alocate de la bugetul de stat pentru Planul național de cercetare, dezvoltare și inovare 2015-2020 – PNCDI III.
Cecul de inovare are o valoare maximă de 45.000 de lei nerambursabilă și este utilizat de beneficiar – IMM pentru a achita maxim 90% din valoarea totală a serviciilor prestate de către furnizorul de servicii – organizația de cercetare.
Cecurile de inovare asigură sprijin pentru facilitarea achiziționării de servicii de cercetare-dezvoltare și inovare de la organizații publice de cercetare.
Cheltuielile eligibile pentru schema de ajutor de stat sunt:
- Cheltuieli directe: cheltuieli de personal pentru membrii echipei, angajați ai furnizorului de servicii, cheltuieli privind stocurile și cheltuielile cu serviciile executate de terți, nu mai mult de 10% din valoarea cecului de inovare;
- Cheltuieli indirecte (maxim 10% din cheltuieli directe).
Ajutorul se va acorda începând cu trimestrul IV al anului 2016 și până în 2018, având un buget total de 20,25 milioane lei.
Bugetul pentru Cecurile de inovare se aprobă anual în cadrul PNCDI III, pentru anul 2016 fiind prevăzute 6,75 milioane de lei.
Numărul estimat de beneficiari este de 450 pe întreaga durată de valabilitate a schemei de minimis.
Actul normativ prin care va fi promovată la nivel național schema de ajutor de minimis este Decizia Președintelui Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică și Inovare.
Furnizorul schemei de ajutor este Ministerul Educației Naționale și Cercetării științifice prin Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare (A.N.C.S.I.), iar administratorul este Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, cercetării, dezvoltării și Inovării (U.E.F.I.S.C.D.I.), instituție publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice.
