Posibila adoptare a măsurilor noului Cod Fiscal, votat de PSD si PNL, va determina un gol bugetar de aproximativ 7 miliarde de euro (4,7% din PIB). Cum vor acoperi această diferență și de unde vin banii, nimeni nu știe, nu există soluții. Când ne gândim că mai e nevoie și de alți bani pentru investiții în drumuri, autostrăzi, școli ori spitale, realizăm că acest guvern duce țara pe un drum necunoscut și primejdios. Politica defectuoasă a guvernului, din ultimii doi ani, ne-a adus o datorie de 11 miliarde de euro. Victor Ponta ne demonstrează prin tot ceea ce face că este dispus să sacrifice viitorul României de dragul intereselor sale și ale PSD. Avem de aface cu un Cod Fiscal ce promovează măsuri nefundamentate, riscante, ce încurajează consumul și nu productivitatea,. Pe termen lung pot afecta grav economia, aspect menționat și de Președintele BNR, Mugur Isărescu. Complicitatea parlamentarilor PNL la acest dezechilibru economic este evidentă, nu au tras un semnal de alarmă asupra riscurilor, ba mai mult au votat alături de PSD. Fapt ce ne demonstrează că liberalii cedează tentației populismului.
Partidul Mișcarea Populară nu a votat acest Cod Fiscal, am preferat să nu ne alăturăm celor ce pun pe primul loc interesul de partid și urmăresc doar scorul electoral din 2016. Totul este realizat de către aceștia prin amăgirea populației cu politici fiscale ce par utile la prima vedere dar la o analiză mai detaliată se dovedesc a fi nefezabile si periculoase. Ne dorim o politică fiscală ce să aibă la bază măsuri gândite pe termen lung, sustenabile și care permit o dezvoltare economică de durată. Toți ce care gândesc la fel sunt așteptați să contribuie la acest obiectiv alături de Partidul Mișcarea Populară.
Partidul Miscarea Populara Maramures, Presedinte Todoran Adrian
Consilierii judeteni au aprobat amplasamentul lucrarii de utilitate publica “Extinerea si modernizarea suprafetei aeroportuare la R.. Aeroportul International Baia Mare” si lista cu terenurile care vor fi expropriate, precum si sumele individuale aferente despagubirilor. Suma totala aferenat despagubirilor se cifreaza la 2.845.842 de lei conform raportului evaluatorului care s-a ocupat de aceasta problema. "Prin hotararile adoptate de Consiliul Judetean s-a aprobat amplasamentul lucrarilor de investitii, lista cu imobilele care urmeaza sa fie expropriate, valoarea acestor terenuri, lista cu proprietarii si s-a declarat de utilitate publica amplasamentul privind extinderea aeroportului. In cel de-al doilea proiect de hotarare a CJ s-a aprobat partea de cofinantare aferenta acestui proiect la aeroport, respectiv partea de cofinantare a CJ este de doar 2%. Asa cum stiti si dumneavoastra, 85% din valoarea investitiei la aeroport va fi suportata din fonduri de la Uniunea Euroaeana, bani nerambursabili, iar partea de cofinantare a Guvernului Romaniei este de 13%", a precizat Dorin Buda, directorul Aeroportului Baia Mare. Investitia de la Aeroportul International Baia Mare trebuie finalizata pana la sfarsitul anului acestuia.
Anul acesta 30 de studenti au sansa sa urmeze cursurile specializarii de Marketing din cadrul Facultatii de Stiinte Economice din Sibiu fara a plati taxa. Compania KeepCalling si Facultatea de Stiinte Economice din cadrul ULBS au incheiat un parteneriat pentru anul scolar 2015-2016 prin care compania KeepCalling se angajeaza sa acopere integral taxa de scolarizare pentru 30 de studenti. Parteneriatul a fost semnat pentru a incuraja tinerii sa urmeze o cariera in marketing si pentru a le oferi totodata sansa de a urma cursurile facultatii fara a fi nevoiti sa achite taxa.
Admiterea in cadrul specializarii de Marketing se face pe baza concursului de dosare si incepe in 13 iulie. Mai multe detalii legate de admitere puteti gasi pe: www.economice.ulbsibiu.ro. Studentii acceptati pe cele 30 de locuri disponibile au sansa de a se specializa gratuit in marketing. Astfel, pe langa oportunitatea de a urma cursurile facultatii fara a plati taxa, ei o sansa reala sa se specializeze intr-un domeniu dinamic, care stimuleaza creativitatea si nu permite instalarea rutinei la job. Interesul companiei fata de viitorii profesionisti de maine se poate explica simplu. Grija pentru comunitate, pentru viitor si de ce nu, pentru urmatoarea generatie se numara printre valorile KeepCalling. De asemenea, compania detine un puternic departament de marketing online, in continua expansiune, iar studentii vor avea posibilitatea in viitor sa aplice la internship-uri sau la job-uri entry si middle-level disponibile in cadrul companiei inca din timpul facultatii.
Parteneriatul KeepCalling include si o latura practica, sustinuta de specialistii KeepCalling, care ii vor familiariza pe studenti cu activitatile specifice marketing-ului online, cu tool-urile folosite pentru crearea si monitorizarea campaniilor de advertising. Studentii isi vor dezvolta astfel competente care ii vor ajuta sa isi gaseasca mai repede un loc de munca, iar ulterior sa deprinda mai usor abilitatile necesare indeplinirii task-urilor zilnice.
KeepCalling, angajator de top din Sibiu, ofera servicii de telefonie internationala pentru imigrantii din intreaga lume. Serviciul a fost creat pentru romanii din S.U.A., pentru a-i ajuta sa pastreze o relatie apropiata cu cei dragi de acasa, dar in prezent serviciile companiei sunt folosite la nivel global de sute de mii de clienti. Desi targetul tinta al companiei este reprezentat in majoritare de emigrantii din SUA, compania si-a pastrat sediul central in Romania, sprijinind activ dezvoltarea comunitatii locale. In aceste demersuri de Responsabilitate Sociala se inscrie si parteneriatul cu Facultatea de Stiinte Economice a Universitatii Lucian Blaga din Sibiu.
Desi Marketingul nu este un domeniu de traditie in Romania, faptul ca marketing-ul se muta in mediul online reprezinta o oportunitate de formare de specialisti pentru intreaga tara. Rezultatele departamentului de marketing din cadrul KeepCalling, care a adus la o crestere de peste 500% a cifrei de afaceri in ultimii 3 ani, demonstreaza ca se poate face performanta in marketing online in Romania. “Tocmai de aceea am luat decizia de a incuraja in mod activ tinerii sa urmeze o cariera in marketing, iar subventionarea taxei de scolarizare este doar unul dintre proiectele pe care le avem in plan” a afirmat Silvana Tatu, Managing Director la KeepCalling.
KeepCalling deruleaza un program complex de activitati de sustinere a dezvoltarii comunitatilor locale, directionandu-si interesul in mod constant catre domenii din cele mai variate: educatie, protectia mediului, sport, protectia animalelor si implicare sociala. Printre cele mai cunoscute proiecte sprijinite de KeepCalling se numara:
- “Fiecare copil in gradinita”, proiect al fundatiei OvidiuRo, ce are ca obiectiv reducerea ratei absenteismului de la gradinita al copiilor provenind din comunitati sarace;
- Habitat for Humanity, organizatie non-profit care construieste locuinte pentru familii defavorizate;
- donatii catre SOS Satele Copiilor Cisnadie, constand in alimente, rechizite, produse de igiena personala si produse pentru ingrijirea locuintei;
Festivalul International de Teatru Sibiu, cunoscut ca fiind cel mai mare festival de teatru din Romania, etc.
Wikipedia, cel mai amplu proiect educational si cultural gratuit utilizat de mai mult de 500 de milioane de oameni in fiecare luna;
Mai multe informatii despre proiectele derulate de companie, stiri sau informatii despre serviciile KeepCalling gasiti pe www.keepcalling.net, pe pagina de Facebook KeepCalling Team sau pe profilul LinkedIn al companiei.
Despre KeepCalling
KeepCalling este o companie internationala de telecomunicatii, inregistrata in S.U.A., Atlanta, ce activeaza pe piata internationala de telefonie din anul 2002 si are sediul central in Sibiu inca din anul 2003.
Peste 140.000 de elevi au luat parte anul acesta la cel mai amplu program de educatie financiara si comert electronic pentru liceu, implementat gratuit de organizatia JA Romania, in parteneriat cu Visa Europe si bancile membre din Romania. Programul a fost lansat in anul 2012 sub numele BaniIQ, cu scopul de a contribui la imbunatatirea cunostintelor tinerilor despre produse si concepte financiare. Din 2014, a fost inclusa si o componenta dedicata comertului electronic, numita Banii pe net, ce urmareste familiarizarea tinerilor cu instrumente si procese comerciale folosite in mediul online si folosirea acestora in conditii de cunoastere, siguranta si securitate.
Potrivit unui sondaj realizat la inceputul programului, tinerii cu varste cuprinse intre 16 si 19 ani se arata vulnerabili in domeniul finantelor, mai ales din cauza lipsei de informatii avizate. Peste 90% dintre participanti au declarat ca se bazeaza pe familie atunci cand trebuie sa se informeze despre finante sau sa isi planifice bugetul, insa mai mult de 50% dintre ei nu stiu ce inseamna termeni financiari de baza, precum garant sau card de credit. Doar 39% dintre tineri au formulat o definitie acceptabila pentru cum pot utiliza cardul de credit sau alte tipuri de imprumut, in timp ce 10% dintre ei considera ca perioada de gratie a unui card este aceea in care pot face cumparaturi gratuite nelimitate.
Programul de educatie financiara derulat de JA Romania este predat la clasa si include notiuni teoretice esentiale si studii de caz despre planificarea financiara, organizarea bugetului personal, economisire, investitii, riscuri si instrumente financiare. Programa a fost realizata de JA Romania dupa o metodologie learning by doing, adaptata la mediul economic din Romania si imbogatita cu exemple din viata reala si cu activitati practice. Concepte precum venituri, cheltuieli, impozite, economii, credit, debit, ipoteca, Euribor, scadenta, obligatiuni si multe altele au fost explicate pe intelesul elevilor, cu ajutorul consultantilor voluntari din mediul bancar care au participat in program.
Elevii au avut la dispozitie manuale moderne si au lucrat impreuna cu profesorii pentru a-si dezvolta abilitatile financiare si pentru a deveni mai constienti de riscurile si de oportunitatile pe care le au si pentru a lua decizii intelepte pentru viitorul lor financiar. In urma unui sondaj de evaluare, 97% dintre tinerii implicati in program au apreciat faptul ca sesiunile le-au oferit atat informatii teoretice, cat si exemple si exercitii practice. De asemenea, 75% dintre tineri au declarat, dupa program, ca domeniul financiar le este mult mai accesibil si mai pe intelesul lor.
Programul include si o aplicatie Facebook pentru administrarea bugetului personal si doua platforme interactive de e-learning pe site-urile www.baniiq.ro si www.baniipenet.ro, unde orice persoana interesata de educatie financiara si comert electronic poate accesa in mod gratuit traininguri online. Elevii au fost incurajati sa urmeze cursurile online avand sansa sa castige o finantare de 10.000 de euro pentru liceele lor, in cadrul unei competitii organizate in perioada 25 martie – 15 mai 2015.
Programul de educatie financiara sprijina formarea unor generatii de tineri informati si independenti, care se pot adapta cu usurinta la schimbarile mediului financiar, in contextul in care peste 14% din romanii cu varste cuprinse intre 14 si 45 de ani sunt analfabeti financiar, iar 65% au dificultati sau nu reusesc sa-si acopere nevoile financiare zilnice.
Proiectul este finantat de Visa Europe, impreuna cu bancile membre din Romania, cu sprijinul Ministerului Educatiei si Cercetarii Stiintifice, al Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare si al Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC). JA Romania, organizatie non-profit a fost fondata in anul 1993 si este parte a JA Worldwide®, USA si JA Europe.
Armand Group, lider in industria de energie regenerabila din Romania, si Greentech Ltd., o companie britanica de profil, au semnat un acord pentru finantarea si dezvoltarea mai multor proiecte fotovoltaice cu capacitate sub 500 KW. Acestea vor beneficia de noul Feed-in Tariff, care se asteapta sa fie aplicat in acest an in Romania. Cu finantare britanica si inginerie romaneasca, cele doua companii planuiesc ca pana la finele lui 2016 sa dezvolte 20 de MW de noi proiecte solare in Romania. Facilitand accesul la energie verde pentru toata lumea, Armand Group ofera solutii experte in domeniul energiei regenerabile, consultanta specializata, proiectare, instalatii si echipamente profesionale, toate prietenoase cu mediul inconjurator si cu mediul de afaceri.
Azi incep interviurile pentru selectia membrilor Consiliului de Administratie al SC Urbis Baia Mare, dupa ce la sfarsitul saptamanii trecute s-a desfasurat procedura selectiei dosarelor de inscriere. Sapte candidati au fost declarati admisi dupa proba selectiei de dosare, acestia fiind PINTEA VASILE, BRAD RODICA, BOZGA DANIELA , CETERCHI IOAN, NICULAE MIRCEA, PECE PAUL ADRIAN si MĂRGINEAN MARIUS DORU. Comisia de selectie nominalizata prin H.C.L. nr. 222/30.04.2015 a stabilit ca patru din cei sapte candidati sa sustina azi proba interviului, ceilalti tre fiind programati pentru maine.
Conducerea Aeroportului Baia Mare lupta cu timpul si cu documentatiile pentru a obtine finantarea proiectului de extindere si modernizare a aerodromului. Este vorba despre noua milioane de euro pentru extinderea si modernizarea aeroportului, printre lucrarile in vizor aflandu-se redimensionarea si mutarea sistemului de balizaj, regularizarea raului Baita, devierea drumului comunal DC 97 Bozanta Mare pe o portiune de circa 700 de metri, prelungirea pistei de aterizare/decolare cu 300-350 m si cresterea portantei pistei.
S-a finalizat documentatia de atribuire a lucrarilor de modernizare a Aeroportului Baia Mare si a fost trimisa la SEAP (Sistem Electronic de Achizitii Publice) spre avizare ori completare de catre catreAutoritatea nationala pentru reglementarea si monitorizarea achizitiilor publice. Dupa aceea se va publica anuntul de participare la licitatie si se va depune cererea de finantare, conform ghidului solicitantului, pana la sfarsitul acestei luni. Dorin Buda, directorul Aeroportului Baia Mare spera ca pana la mijlocul lunii august a.c. sa fie declarat castigatorul licitatiei si, apoi, in scurt timp sa inceapa efectiv lucrarilepe Aeroportul Baia Mare. Directorul Dorin Buda mai spera sa nu existe nicio contestatie pentru ca executia lucrarilor sa nu fie intarziata, stiut fiind faptul ca implementarea proiectului de modernizare a Aeroportului Baia Mare trebuie finalizata pana la sfarsitul anului 2015. Dorin Buda a precizat pentru Doza24.ro ca au fost stabilite si criteriile pe care comisia de analiza a ofertelor le va avea in vedere: pretul lucrarilor va conta in procent de 60% din oferta, restul de 40% fiind acoperit de durata de executie a lucrarilor. Directorul Aeroportului Baia Mare a subliniat ca se va solicita un grafic de executie, plus dovada capacitatii logistice si umane pentru finalizarea la termen a proiectului. “Va trebui o mobilizare exemplara a firmei castigatoare. Ne asteptam ca lucrarile sa fie executate zi- noapte pentru ca sa ne outem incadra in termenul de 31 decembrie 2015. Avem proiectoare, astfel ca le vom lumina si pista ca sa poata lucra inclusiv noaptea. Pe perioada executiei lucrarilor, cursele TAROM de Baia Mare vor fi anulate”, a completat Dorin Buda.
In paralel se deruleaza si procedura de expropriere: s-au identificat toti proprietarii de terenuri si s- a finalizat si raportul de evaluare a terenurilor care vor face obectul exproprierilor. In discutie se afla 27 de hectare de teren, proprietarii suprafetelor in cauza urmand sa fie notificati in scris in acest sens, inclusiv asupra cuantumului despagubirilor.
Ziarul Financiar si Omniasig organizeaza joi, 9 iulie, conferinta “Piata asigurarilor in Transilvania. Cum pot contribui asigurarile la dezvoltarea afacerilor locale?” la Hotel Opera Plaza Cluj, Sala Cristal, cu incepere de la ora 09.00. Invitatul special al acestei conferinţe este domnul profesor Mişu Negriţoiu, preşedintele Autoritaţii de Supraveghere Financiara. Alaturi de dansul, la dezbaterile din cadrul conferinţei vor participa şi Mihai Tecau, CEO OMNIASIG Vienna Insurance Group; Ioan Tecar, Proprietar MG-Tec; Costi Stratnic, Chief Sales Officer OMNIASIG Vienna Insurance Group; Razvan Garbacea, Regional Corporate Director BRD; Aurelia Cristea, Deputat PSD Cluj, Membru al Comisiei de Buget-Finanţe; Bogdan Tudor, Chief Underwriting Officer OMNIASIG Vienna Insurance Group; Constantin Adam, Director General ASICONS Broker; Alexandra Smedoiu, CFA Senior Manager PwC Romania; Sanda Codreanu, Director Adjunct Terapia; Erik Barna, CEO & Founder, Life Is Hard si Cristina Ciumaş, Director al Departamentului de Finanţe, FSEGA, UBB Cluj.
Regiunea Transilvania contribuie anual cu aproximativ 15% din primele totale subscrise de companiile locale de asigurari, insa potenţialul pieţei din regiune este mult mai mare. Economia Transilvaniei arata mult mai bine decat restul ţarii, fiind caracterizata de cea mai mica rata a şomajului dupa regiunea Bucureşti-Ilfov şi salarii medii mai mari ca in alte judeţe. Cu toate acestea, asiguratorii nu au reuşit sa ia mai mult business de aici şi sa salte şi mai mult afacerile din regiune. La nivel naţional, gradul de cuprindere in asigurare este de 1,3%. Aceste calcule simple arata ca exista loc de creştere pentru asiguratori in regiune atat in zona de retail, cat şi pe segmentul destinat companiilor.
“Asigurarile sunt pentru orice afacere, pentru orice economie, un semn de civilizaţie. De aceea, o abordare despre cum pot contribui asigurarile la dezvoltarea afacerilor, este cu atat mai potrivita la Cluj, al doilea pol al businessului romanesc. Ii aşteptam pe reprezentanţii mediului financiar-bancar şi de asigurari din Transilvania, pe antreprenori şi reprezentanţi ai companiilor din regiune la o dezbatere despre cum pot contribui asigurarile la dezvoltarea mediului de business din Transilvania” Sorin Pislaru, Redactor Şef Ziarul Financiar
De asemenea, in cadrul evenimentului vor fi abordate şi alte teme de interes precum: statistici, tendinţe şi perspective privind piaţa asigurarilor din Transilvania, soluţii pentru creşterea businessului de asigurari facultative, aşteptarile clienţilor referitoare la caracteristicile poliţelor şi a tarifelor, impactul brokerilor asupra relaţiei asigurat-asigurator, diferenţa de abordare a asigurarii intre antreprenori locali şi multinaţionale sau rolul asigurarilor non-auto pentru dezvoltarea business-ului.
Detalii despre eveniment sunt disponibile pe site-ul Ziarului Financiar la secţiunea conferinţe: www.zf.ro/conferinte.
Despre Ziarul Financiar
Ziarul Financiar este brand-ul de referinţa al pieţei de business, pe piaţa romaneasca. ZF işi revendica poziţia de cel mai puternic ziar de business din Romania prin credibilitate, prospeţime şi exclusivitate a informaţiilor, adecvare pe target, tratare in adancime a temelor de business. Ziarul Financiar ofera cititorilor semnificaţia evenimentelor recente şi anticipeaza evoluţiile din afaceri şi economie, prin ştiri, analize şi articole de opinie. Lider al presei de business din Romania, ZF se caracterizeaza prin profesionalism, rigurozitate, seriozitate, credibilitate şi echidistanţa. (Sursa foto: www.zf.ro)
Mecanismul privind factuarea serviciului de colectare, transport si epurare a apei pluviale (taxa canal- meteo) face obiectul mai multor nemultumiri care se acutizeaza de la o luna la alta. Aceasta stare de fapt se manifesta din prima jumatate a anului 2013, atunci cand s-a schimbat, practic, modalitatea de calcul aplicata in cazul taxei pe apa de ploaie (meteorica). Pana in anul 2013 se utiliza o regula de calcul ce privea coeficientii de siroire si cantitatea de apa (precipitatii), coeficienti rezultati in urma ponderarii valorilor unor parametri. Insa, din anul 2013, aceste valori difera de la o luna la alta dat fiind faptul ca se ia in considerare cantitatea efectiva de precipitatii cazuta pe suprafata respectiva intr- o luna calendaristica, informatie primita de la Agentia Nationala de Meteorologie (Centrul Regional Cluj) - ce comunica volumul de precipitatii din Baia Mare si Sighetu Marmatiei- un coefecient de scurgere ce rezulta in urma unui calcul de ponderare a coeficientilor de scurgere aferenti naturii incintelor (suprafetelor) de pe care se colecteaza apa. Acest mecanism de calcul genereaza nemultumiri in randul marilor agenti economici din judetul Maramures care ajung sa plateasca facturi de zeci de mii de lei drept taxa canal- meteo (meteorica) in conditiile in care nu se poate cuantifica sub nicio forma cantitatea de apa de ploaie care ajunge in reteaua de canalizare.
Este si cazul unui important agent economic maramuresean caruia i s-au facturat nu mai putin de 2.269,79 mc de apa de ploaie pe facture aferenta lunii mai a.c. Avand in vedere cresterea de tarife aplicata de la 1 aprilie 2015, agentul economic s-a trezit cu o factura de 8.471,02 lei din care 7.768,13 lei reprezinta doar contravaloarea celor 2.269,79 mc de apa de ploaie care s-au taxat firmei in cauza. Managerul societatii comerciale respective se arata extrem de contrariat de acest volum imens de apa meteorica facturat in conditiile in care nu ploua la fel peste tot in municipiu si, in plus, nu se poate demonstra ca intr-adevar acea cantitate de apa de ploaie a fost preluata de sistemul de canalizare. Agentul economic ar dori sa i se monteze un echipament de masurare a volumului de apa meteorica ce intra in canalizatia publica, insa doleanta lui pare sa nu aiba sorti de izbanda. Nu de alta, dar nu se doreste implementarea unui asemenea sistem care s-ar dovedi mai mult decat eficient pentru agentii economici care detin in proprietate mari suprafete construite si neconstruite . Culmea este ca sistemul de contorizare a apelor meteorice se aplica cu success in alte state, sens in care exista echipamente de masurare specifice. In situatia acestui agent economic se afla mai multe firme din Maramures ce detin suprafete mari de teren cu sau fara constructii si luna de luna li se factureaza cantitati imense de apa de ploaie (meteorica) despre care se presupune ca ar intra in sistemul public de canalizare.
In aceasta dimineata se inaugureaza Piata Agroalimentara OBOR din municipiul Baia Mare. Fostul obor-targ de animale s-a transformat intr-o piata agroalimentara en gros si en detail moderna, cu utilitati si dotari adecvate. Investitia, una importanta, se dovedeste a fi o realizare de exceptie pentru municipiul resedinta de judet. “Nu cred ca vorbim doar de o piata en-gros, va fi o piata ce va fiunctiona in mare parte en-detail. Am identificat inca un teren care apartine municipiului, unde, probabil intr-o noua investitie, vom aborda realizarea unei platforme pentru comertul en-gross. Dar, in acest moment vor functiona cele doua tipuri de activitati pe aceeasi platforma: comertul en-gross, respectiv comertul en-detail.. Va fi o piata care se va adresa tuturor baimarenilor, nu doar comerciantilor care vin, cumpara de la en-grosisti si vand mai departe… este un pas important pe care il facem o data pentru a reabilita din punct de vedere functional dar si architectural o zona a municipiului Baia Mare, este un pas important in a energiza o zona de dezvoltare a municipiului Baia Mare din punct de vedere economic si, nu in ultimul rand, este un prim pas in a genera o idee despre cum ar putea arata, la un moment dat, si Piata Izvoarele. Nu va scund faptul ca veti avea (consilierii municipali= n.r.) in urmatoarea perioada, spre aprobare, diverse proiescte studii cu privire la modul in care gandim realizarea de catre Municipiul Baia Mare a Pietei Izvoarele”, a declarat Catalin Chereches, primarul municipiului Baia Mare.
