Reglementările în materie de protecție civilă au fost completate astăzi printr-o Hotărâre de Guvern care detaliază categoriile de construcții la care este obligatorie amenajarea adăposturilor și a punctelor de comandă de protecție civilă. Actul normativ elimină astfel impedimentele sesizate în timp în aplicarea Hotărârii Guvernului nr. 560/2005, în care aceste categorii de construcții erau enumerate la modul general, individualizarea lor practică fiind anevoioasă.
Stațiile de metrou sunt acum menționate expres în categoria construcțiilor la care este obligatorie realizarea adăposturilor de protecție civilă. Acest aspect nu era clar prevăzut în actualele reglementări, motiv pentru care nu toate stațiile de metrou construite după intrarea în vigoare a HG nr. 560/2005 au fost realizate cu adăposturi de protecție civilă, ceea ce a dus la imposibilitatea valorificării acestor spații subterane din punct de vedere al protecției civile și la necesitatea elaborării unei noi hotărâri a Guvernului, în temeiul art. 45 alin. (4) din Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă, republicată.
Noul act normativ specifică suprafețele necesare pentru fiecare categorie de clădiri noi care trebuie prevăzute cu adăposturi de protecție civilă și introduce categorii noi de clădiri cu subsol la care amenajarea adăposturilor de protecție civilă este obligatorie, între care, lăcașurile de cult și spațiile de cazare aferente cu aria desfășurată mai mare sau egală cu 600 mp și amenajările sportive închise cu un număr maxim de 400 de locuri pe scaune, indiferent de aria desfășurată. Nu pot fi amenajate adăposturi de protecție civilă în extinderile de clădiri cu destinație pentru cultură clasificate, potrivit legii, ca monumente istorice.
În plus, Guvernul a eliminat obligativitatea amenajării unor astfel de spații pentru clădirile proiectate cu subsol cu o suprafață mai mică de 600 mp, din cauza costurilor mari pe care le implică proiectarea, executarea și dotarea lor în condiții optime de construcție și juste din punct de vedere al costurilor. În luarea acestei decizii s-a ținut cont de faptul că o suprafață mai mică de 600 mp implică clădiri mici utilizate în special de întreprinderile mici și mijlocii.
Eliminarea obligativității amenajării adăposturilor de protecție civilă pentru clădirile cu subsol cu o suprafață mai mică de 600 mp nu afectează asigurarea necesarului de adăposturi de protecție civilă, deoarece fondul astfel constituit pe timp de pace se completează în alte două etape prevăzute în caz de o eventuală situație de conflict armat, conform concepției naționale de protecție civilă stabilită prin Hotărârea CSAT nr. 107/2015.
În ceea ce privește punctele de comandă de protecție civilă, actul normativ aprobat astăzi de Guvern prevede amenajarea acestora în sedii ale autorităților administrației publice centrale, sedii ale prefecturilor/consiliilor județene și ale Consiliului General al Municipiului București, precum și în sedii ale consiliilor locale ale municipiilor reședință de județ și ale consiliilor locale ale sectoarelor Municipiului București. Dacă amplasamentul acestora nu permite îndeplinirea acestei obligații, punctele de comandă pentru protecție civilă pot fi amenajate în subsolul altor construcții aflate în administrarea autorității respective. )Sursa fotyo: http://bucurestifm.ro)Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj, Biroul Teritorial Baia Mare, efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție, comise în perioada 2011 - 2016.
În cursul zilei de 15 noiembrie 2016, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, s-au efectuat percheziții domiciliare în 5 locații situate în municipiul Baia Mare, județul Maramureș, reprezentând sediul unei instituții publice (3 locații) și domiciliile unor persoane fizice.
Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Cluj, Biroul teritorial Baia Mare au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 15 noiembrie 2016, a inculpaților:
ROBESCU - POP GHEORGHE - VASILEșiPETRICA DOINA, director al Muzeului de Etnografie și Artă Populară Baia Mare, respectiv contabil în cadrul aceleiași instituții, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut, pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.
În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În cursul anului 2015, în contextul efectuării unor reabilitări la unele obiective din cadrul Muzeului de Etnografie și Artă Populară Baia Mare, inculpatul Robescu - Pop Gheorghe – Vasile, în calitate de director al acestei instituții și ordonator de credite, cu încălcarea atribuțiilor de serviciu, a dispus achitarea sumei de 68.108 lei către o firmă care prestase lucrările respective, în condițiile în care o parte din aceste cheltuieli erau nejustificate.
Plata efectivă a lucrărilor a fost efectuată de inculpata Petrica Doina, în calitate de contabil șef și responsabilă cu controlul financiar preventiv, în condițiile în care, în cuprinsul procesului verbal de recepție, se menționa neefectuarea lucrărilor de consolidare, izolație și protejate împotriva incendiilor la unele acoperișuri, aspecte cunoscute de ambii inculpați.
Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpații Robescu - Pop Gheorghe - Vasile și Petrica Doina, trebuie să respecte următoarele obligații:
a) să se prezinte la organul de urmărire, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori sunt chemați,
b) să informeze de îndată organul judiciar cu privire la schimbarea locuinței,
c) să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori sunt chemați,
d) să nu depășească limita teritorială a României, decât cu încuviințarea prealabilă a organelor judiciare,
e) să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar,
f) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.
Inculpaților Robescu - Pop Gheorghe - Vasile și Petrica Doina li s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care le revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
Inculpaților Robescu - Pop Gheorghe - Vasile și Petrica Doina li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
În cauză se efectuează acte de urmărire penală și față de alte persoane.
Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
BIROUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE
Planul Național de Management actualizat aferent porțiunii din bazinul hidrografic al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României (al doilea Plan Național de Management), precum şi Planurile de Management actualizate la nivel de bazine hidrografice/spaţii hidrografice au fost adoptate în ședința de guvern de astăzi.
Potrivit Directivei Parlamentului European și a Consiliului nr.2000/60/CE privind stabilirea unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (DCA), statele membre elaborează Planuri de management ale bazinelor hidrografice, care sunt actualizate la fiecare 6 ani, începând cu anul 2009.
România a aprobat Planul Național de Management aferent porțiunii naționale a bazinului hidrografic internațional al fluviului Dunărea și Planurile de Management la nivel de bazine hidrografice/spaţii hidrografice prin Hotărârea Guvernului nr.80/2011.
Planul adoptat astăzi este elaborat pentru perioada 2016-2021 și are la bază monitorizarea implementării măsurilor din Planul Național de Management aprobat în 2011 și, totodată, reprezintă o actualizare a măsurilor din acest Plan, având în vedere în principal îmbunătățirea metodologiilor utilizate, datele noi de monitorizare, precum și rezultatele studiilor de cercetare și ale proiectelor implementate.
Bazinele/spațiile hidrografice pentru care s-au elaborat Planurile de management sunt Someș-Tisa, Crișuri, Mureș, Banat, Jiu, Olt, Argeș-Vedea, Buzău-Ialomița, Siret, Prut–Bârlad, precum şi fluviul Dunărea, Delta Dunării, Spațiul Hidrografic Dobrogea și Apele Costiere.
Planurile de Management cuprind o prezentare a categoriilor şi a corpurilor de apă de suprafață (3.027 corpuri), identificarea presiunilor semnificative și a celor potențial semnificative, reprezentate de sursele punctiforme și difuze de poluare (aglomerări urbane, agricole, industriale), presiunile hidromorfologice (baraje, lacuri de acumulare, etc.) și alte tipuri de presiuni antropice (activități de acvacultură, surse de poluare accidentală). În cadrul Planului Național de Management actualizat a fost identificat un număr total de 8.880 presiuni potențial semnificative, ponderea cea mai mare a presiunilor fiind reprezentată de presiunile difuze provenite din aglomerări umane fără sisteme de colectare și din agricultură.
Un alt capitol îl reprezintă corpurile de ape subterane, fiind identificate și delimitate 143 de corpuri de apă subterană, din care 115 sunt de tip freatic și 28 corpuri de apă subterane de adâncime. Și acestea sunt afectate, în principal, de presiunile difuze datorate aglomerărilor umane fără sisteme de colectare şi epurare a apelor uzate, precum şi presiunilor difuze cauzate de activităţile agricole. De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că dinamica apelor subterane este mult mai lentă decât cea a apelor de suprafață, astfel încât efectul oricăror măsuri se face simțit după o perioadă mai lungă de timp.
De asemenea, zonele de protecție identificate sunt împărțite ca: zone de protecție pentru captările de apă destinate potabilizării, zone pentru protecția speciilor acvatice importante din punct de vedere economic, zone protejate pentru habitate și specii unde apa este un factor important, zone vulnerabile la nitrați și zone sensibile la nutrienți, precum și zone pentru îmbăiere. Rețeaua de monitorizare și programele de monitorizare pentru apele de suprafață și subterane au fost actualizate, incluzând un număr de 194 secțiuni noi de monitorizare pentru 184 de corpuri de apă de suprafață. Pentru corpurile de apă subterană a fost extinsă rețeaua de monitorizare cantitativă cu 95 de foraje, iar pentru monitorizarea chimică, cu 115 foraje.
Totodată, au fost stabilite și obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață, corpurile de apă subterană și pentru zonele protejate, precum și excepțiile de la obiectivele de mediu. Cauzele principale de neatingere a obiectivelor de mediu sunt legate de fezabilitatea tehnică, urmată de costurile disproporționate.
Analiza importanței economice a utilizării apei furnizează profilul economic al spațiilor/bazinelor hidrografice din punct de vedere al indicatorilor demografici și macroeconomici privind populația și veniturile populației exprimate prin PIB/spațiu geografic, precum și evoluția în timp a acestora pentru a putea evidenția tendințele cerinței de apă.
Politica economică și financiară în domeniul apei include 2 componente principale: serviciile de apă, respectiv serviciile de alimentare cu apă, canalizare și epurare ape uzate și activitățile de gestionare a resurselor de apă.
Într-un alt capitol sunt prezentate programele de măsuri, pentru fiecare bazin hidrografic/spațiu hidrografic, care țin seama de caracteristicile acestuia, de presiunile generate de activitățile umane, de impactul acestora asupra mediului și analiza economică a folosințelor de apă.
Actul normativ abordează, de asemenea, aspecte cantitative și elemente privind schimbările climatice, în vederea coordonării dintre planurile de management bazinale și managementul riscului la inundații. Astfel, măsurile rezultate din diferite planuri pe termen mediu și lung (ex. Planul Național de acțiuni privind schimbările climatice) includ în evaluare aspecte privind schimbările climatice și acțiunile necesare pentru măsurile de atenuare și de adaptare la schimbările climatice, acestea fiind analizate și luate în considerare, după caz, în programele de măsuri ale Planurilor de Management ale bazinelor/spațiilor hidrografice actualizate. De asemenea, pentru majoritatea măsurilor de construire a infrastructurii de alimentare cu apă și infrastructurii de colectare și epurare a apelor uzate, proiectarea și planificarea proiectelor țin seama de scenariile actualizate privind schimbările climatice (ex. evenimente de ploi, relevante la data implementării). În cazul proiectelor mai mici s-a avut în vedere o abordare flexibilă, de la caz la caz, având în vedere posibilitățile viitoare de adaptare sau extindere.
Investițiile prevăzute în Planurile de Management vor fi finanțate din Fondurile de Coeziune și Structurale, Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Fondul European pentru Pescuit, fonduri LIFE, alte fonduri europene și fonduri alocate anual de la bugetul de stat și bugetele locale cu această destinație.
Consilierii județeni s-au întâlnit într-o nouă ședință extraordinară marți, 15 noiembrie 2016, de la ora 12.00, pentru aprobarea participării Consiliului judeţean Maramureş la cofinanţarea proiectului „Reabilitare Drumul Nordului – Maramureş, etapa I. După ce vineri, 11 noiembrie, au fost aprobați principalii indicatori tehnico-economici și devizul general, faza SF, în vederea promovării pentru finanțare nerambursabilă în cadrul POR 2014 – 2020, aleșii județului au avut o nouă întâlnire extraordinară, care a fost condusă de președintele CJ Maramureș, Gabriel Zetea și de cei doi vicepreședinți, Doru Dăncuș și Lucian Morar. Tot în ședința de vineri s-a votat proiectul de hotărâre privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată, care constituie coridorul de expropriere, situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes județean. Consilierii județeni au aprobat devizul general din cadrul Studiului de Fezabilitate și principalii indicatori tehnico economici pentru obiectivele de investiții: ”Reabilitare DJ 108D, sector limită județ Sălaj – Ariniș – Rodina – Gârdani (DJ 108A)”, în valoare de 46.703,511 mii lei inclusiv TVA;”Reabilitare DJ108A, sector Gârdani – Fărcașa – Sârbi – Tămaia – Buzești – Ardusat (DJ 193)” și DJ 193 sector Ardusat (int. DJ 108A) – limită județ Satu Mare”, în valoare de 54.518,313 mii lei inclusiv TVA; ”Reabilitare DJ 182C, DJ 182B – Coaș – Copalnic – Copalnic Mănăștur – Vad – Lăschia – Făurești – DJ 184 (Șurdești); ”Reabilitare DJ182 sector Șomcuta Mare (DN1C) – Coaș (int. DJ 182C)” în valoare de 34.134,715 mii lei inclusiv TVA; ”Reabilitare DJ 182B sector Șomcuta Mare (DN 1C) – Coaș (int. DJ 182C); ”Reabilitare DJ 193 Ardusat (int. DJ 108A) – Colțirea – Hideaga (DN1C)” în valoare 33.573,824 mii lei inclusiv TVA. Valoarea totală a investiției este de 233.127,688 mii lei, inclusiv TVA.
Prin acest proiect, județul Maramureș dorește îmbunătățirea stării tehnice a drumurilor județene și limitarea efectelor care ar conduce la avansarea degradării structurii rutiere și la creșterea degradării condițiilor de mediu din zonă, a arătat președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea. Prin Studiile de fezabilitate și expertizele tehnice elaborate s-au identificat soluțiile pentru reabilitarea traseului de drum județean, astfel încât acestea să corespundă nivelului de trafic actual și de perspectivă.
”Consiliul județean Maramureș pregătește depunerea cererii de finanțare și a documentelor însoțitoare pentru accesarea fondurilor externe nerambursabile prin POR 2014 – 2020 pentru reabilitarea traseului de drum județean cuprins în Traseul Regional Transilvania Nord, care cuprinde următoarele drumuri/ sectoare de drumuri județene: DJ 108D Limită județ Sălaj – Gârdani, DJ 108A Gârdani – Ardusat, DJ 193 Limită județ Satu Mare – Hideaga (DN 1C), DJ 182B Șomcuta Mare – Coaș (int. DJ 182C), DJ 182C Coaș – Copalnic (DN 18B) – Copalnic Mănăștur – Șurdești (DJ 184). Valoarea totală a investiției Reabilitare Drumului Nordului – Maramureș, etapa I este de 233.377,128 mii inclusiv TVA, din care valoare eligibilă 221.500.000 lei, echivalentul a 50 de milioane de euro. Cofinanțarea Consiliului Județean reprezintă 2% din totalul cheltuielilor eligibile, exceptând cheltuielile neeligibile identificate prin proiect”, a declarat președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea. Șeful administrației județene a arătat că, pentru a nu se repeta experiența negativă din contractul Baia Sprie – Bârsana, când vechiul Consiliu Județean a aprobat cofinanțări prea mici care au adus mari probleme contractului, acum au fost cuprinse de început sumele necesare pentru realizarea lucrărilor considerate neeligibile la proiectul de investiții ”Drumul Nordului”.
Guvernul a aprobat normele de aplicare a legii privind concesiunile de servicii și concesiunile de lucrări(Legea nr. 100/2016), act normativ necesar punerii în aplicare a legislației primare în domeniul achizițiilor publice.
Astfel, potrivit hotărârii aprobate astăzi, procedurile prevăzute de Legea privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii care sunt finalizate cu atribuirea unui contract de concesiune vor fi aplicabile doar dacă valoarea acestora depășește pragul de 23.227.215 lei.
Au fost stabilite noi reguli pentru evaluarea documentațiilor de atribuire publicate în SEAP. ANAP va evalua, înainte de transmiterea spre publicare a invitaţiei/anunţului, conformitatea cu legislaţia aplicabilă în domeniu, cu excepţia caietului de sarcini și a modelului de contract, în măsura în care valoarea estimată a concesiunii este egală sau mai mare cu pragul de 23.227.215 lei.
Potrivit actului normativ, atribuirea unui contract de concesiune este rezultatul unui proces de concesionare ce se derulează în mai multe etape:
Normele introduc o nouă abordare care trebuie urmată de toate autoritățile în procesul de evaluare a ofertelor, indiferent de procedura de atribuire aleasă. Mai exact, este vorba despre defalcarea acestui proces pe faze ce se finalizează cu rapoarte intermediare care sunt comunicate ofertanților.
Contractele de concesiune de lucrări/servicii a căror valoare este mai mică decât pragul de 23.227.215 lei vor putea fi încheiate prin aplicarea procedurii simplificate. Aceasta se inițiază prin publicarea în SEAP a unei anunț de concesiune simplificat, însoțit de documentația de atribuire aferentă.
Fiecare entitate contractantă va avea obligația de a de a elabora un studiu de fundamentare a deciziei de concesionare atunci când intenţionează să atribuie un contract de concesiune pe termen lung.
Orasul Baia Sprie “fierbe” de cateva zile din cauza unei sentinte definitive a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, hotarare prin care primarul reales Dorin- Vasile Pasca a fost declarat in conflict de interese si urmeaza sa fie suspendat din functie. Situatia ingrata a primarului Pasca este dezbatuta atat pe coridoarele primariei, cat si pe strazile cochetului oras de la poalele Dealului Minei. De la functionari publici si pana la oameni simpli, baisprienii nu-si pot explica modul in care Dorin- Vasile Pasca isi va pierde mandatul de primar din cauza ca si-a angajat fratele in functia de consilier personal dupa ce a iesit primar la alegerile locale din anul 2008. In opinia multora, situatia ar fi fost de inteles daca primarul Pasca ar fi comis o fapta grava raportat la situatiile hilare din tara noastra in care alesi locali se afla in functii chiar daca sunt cercetati pentru coruptie ori alte fapte condamnabile.
Povestea primarului orasului Baia Sprie a inceput in anul 2008, cand fratele acestuia a fost angajat in functia de consilier personal al primului gospodar al urbei. Nu putini sunt aceia care sunt in asentimentul primarului Pasca in privinta alegerii unor oameni de incredere in functia de consilier personal. Dupa altii, probabil, primarul ar fi trebuit sa opteze pentru un strain de el pentru a-i fi de ajutor in administratia locala. Cert este ca decizia primarului Dorin-Vasile Pasca de a-si pune semnatura pe documentele prin care fratele acestuia fusese angajat ca si consilier personal a fost “speculata” de oponentii primarului de la acea data din Consiliul Local si au sesizat autoritatile in drept pentru un eventual conflict de interese. Inca de atunci a existat ipoteza ca grupul de consilieri care a facut sesizarea cu pricina ar fi actionat din “razbunare” pentru simplul fapt ca Dorin- Vasile Pasca a iesit primar in dauna altora. Acel sentiment de revolta manifestat de oponentii lui Dorin Pasca din forul deliberativ local s-a putut constata, in fapt, de-a lungul celor doua mandate de primar ale acestuia. Nu de putine ori, ideile si proiectele primarului Dorin- Vasile Pasca au fost combatute si respinse prin vot de catre oponentii din Consiliul Local. Asa se face ca orasul Baia Sprie a pierdut mai multe investitii care, pe langa faptul ca ar fi generat locuri de munca pentru baisprieni, ar fi condus la dezvoltarea si mai mult a orasului Baia Sprie.
Acum, la aproape opt ani de la acel fapt, consilierii oponenti din mandatele trecute care se regasesc in actuala structura a forului deliberativ local au primit cu oarecare satisfactie sentinta instantelor de judecata. La ultima sedinta extraordinara a Consiliului Local Baia Sprie, pe fetele consilierilor in cauza s-a putut citi o stare de multumire, cu aferentele zambete pe sub mustata. In orice caz, primarul Dorin- Vasile Pasca i-a rugat pe toti consilierii locali sa continue proiectele sale in privinta dezvoltarii orasului Baia Sprie si sa se dezbrace de haina politica si sa actioneze doar in interesul oamenilor care i-au votat si al comunitatii baispriene. Ramane de vazut daca sfatul primarului in exercitiu va fi asumat de toti consilierii locali caci, in actualul mandat, au existat deja mai multe proiecte de hotarare care nu au fost aprobate din cauza votului negativ dat, mai mult sau mai putin subiectiv, de oponentii lui Dorin Pasca din Consiliul Local Baia Sprie.
========================VA URMA===============================
În urma unui control efectuat în trafic, poliţiştii din Târgu Lăpuş au depistat trei bărbaţi care transportau cu autoturismul un căprior împuşcat ilegal. Persoanele identificate sunt cercetate sub aspectul comiterii infracţiunii de braconaj şi pentru documentarea întregii activităţi infracţionale.
Azi - noapte, în timp ce efectuau activităţi de supraveghere şi control a traficului rutier pe D.J. 109 F, poliţiştii au oprit pentru control un autoturism care se deplasa pe raza oraşului Târgu Lăpuş. Deoarece conducătorul auto nu a oprit la semnalele efectuate, poliţiştii au pornit în urmărirea acestuia. La scurt timp, poliţiştii au identificat şoferul, un bărbat de 37 de ani din Dămăcuşeni, precum şi alţi doi bărbaţi de 25 şi 42 de ani, ambii din Rogoz, pasageri în autoturism.
În urma controlului efectuat asupra autoturismului, poliţiştii au găsit o armă de vânătoare şi cinci cartuşe iar în portbagajul maşinii un căprior împuşcat. Din primele verificări efectuate poliţiştii au constatat că animalul a fost împuşcat ilegal pe fondul de vânătoare Coroieni, fără să existe o autorizaţie de vânătoare în acest sens, iar arma era deţinută ilegal.
Poliţiştii continuă cercetările pentru documentarea întregii activităţi infracţionale a bănuiţilor.
Proiectele de infrastructură de transport vor fi finanțate prin mecanisme simplificate, potrivit unei ordonanțe de urgență aprobate de Guvern în ședința de astăzi.
În acest sens, va fi creat un mecanism ce permite decontarea proiectelor fazate în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) din fonduri europene în valoare de 500 de milioane de euro. Aceste proiecte fazate se află în curs de implementare (exemple: Autostrada Sebeș – Turda, Autostrada Lugoj – Deva). Legislația actuală nu a inclus un astfel de mecanism.
O altă măsură vizează evitarea blocajelor în procesul de decontare a sumelor alocate din bugetul de stat pentru lucrări de infrastructură: constructorii vor putea justifica sumele cheltuite din avansul pentru lucrări la finalul execuției lucrărilor, și nu la finalul anului calendaristic, așa cum se proceda până acum.
De asemenea, potrivit actului normativ, vor fi asigurate fonduri de 234 de milioane de lei din certificatele verzi pentru finanțarea investițiilor la Magistralele de metrou 4, 5 și 6, astfel:
Birocrația pentru decontarea facturilor către constructori va fi simplificată: plățile către aceștia vor putea fi efectuate pe măsură ce lucrările avansează. Sumele pentru plata constructorilor vor fi transferate din bugetul de stat la începutul fiecărui trimestru, iar companiile beneficiare vor deconta cheltuielile constructorului în momentul prezentării facturilor pentru decontare, și nu ulterior. Se reduc astfel duratele de plată a facturilor către constructori.
Auditul de siguranță rutieră va fi modificat astfel încât să permită deschiderea circulației pe tronsoanele finalizate, imediat după recepția lucrărilor. În prezent, acest proces poate dura până la 90 de zile de la terminarea proiectului.
Vor fi încheiate contracte de performanță, în cazul companiilor CNAIR și CFR SA, condiționalitate ex-ante a României, pentru a facilita accesarea fondurilor structurale în sectorul de transport. În acest fel, companiile vor duce la bun sfârșit proiectele stabilite și finanțate din fonduri structurale, fără a putea fi influențate de orice alți factori.
Va fi posibilă încheierea de parteneriate între Ministerul Transporturilor și autoritățile publice locale pentru a realiza documentații tehnico-economice (studii de fezabilitate și proiecte tehnice de execuție), pe cheltuiala acestora, care sunt necesare pentru implementarea variantelor ocolitoare și a legăturilor reședințelor de județ la autostrăzi și/sau drumuri expres. Aceasă măsură va stimula implicarea autorităților locale în implementarea proiectelor de infrastructură de transport și va accelera ritmul implementării proiectelor de infrastructură la nivel local.
Ordonanța de Urgență adoptată astăzi reprezintă continuarea măsurilor conținute de OUG nr. 7/2016, aprobată de Guvern în luna martie 2016, care prevedea simplificarea procedurilor de avizare a proiectelor de infrastructură de transport.
Începând cu 2016 GOODWINE primește o nouă strategie digitală de laagenția Craft Interactive, rebrandingul și noua comunicare vizuală fiind oferite de agenția Violet. Ediția actuală a târgului promite cele mai importante etichete de vin, cognac și șampanie scoase de producători locali și internaționali, la ediția cu numărul 18, de la peste 60 de producători.
Ediția curentă
Va avea loc între 25 și 27 Noiembrie 2016 la Pavilionul C1 din cadrul Centrului Expozițional Romexpo, cea mai mare și modernă locație care gazduiește târguri și expoziții din România. Rebrandingul online poziționează GOODWINE ca primul și cel mai important eveniment din lumea vinului din România, iar agenția Craft Interactive a oferit o nouă prezență online, structurând informațiile târgului mai clar, pe o platformă online scalabilă în toate dispozitivele web sau mobile. Pe noul GOODWINE găsești programul ediției curente, partenerii care susțin evenimentul, detalii despre bilete sau articole cu și despre lumea vinului românesc, iar cramele sau producătorii locali și internaționali pot solicita un stand la târg direct din site.
Promovarea GOODWINE
Următoarea acțiune evidentă pentru târg este promovarea lui,GOODWINEmutând activitatea de comunicare în zona digitală, de care se va ocupa agenția Craft Interactive oferind servicii de online advertising și social media în regim de marketing de performanță.
Publicului nu-i rămâne decât să vină la târg pentru a degusta vinurile românești care cresc în volum și în calitate, an de an, promițând din România un important producător de vin la nivel European.
Despre Craft Interactive SRL
Suntem agenție interactivă cu nucleu digital. Construim experiențe online conectând brandurile cu oamenii, printr-un mix ideal între tehnologie și marketing, adăugând valoare business-urilor.
Gabriel Zetea a oferit o diplomă administrației locale din Seini la cea de-a X-a ediție a Galei ”Topul firmelor”
În seara zilei de vineri, 11 noiembrie 2016, de la ora 19.00, la Seini a fost organizată cea de-a X-a ediție a ”Topului firmelor”. A fost o zi specială dedicată mediului seinean de afaceri, o zi în care investitorii care au ales orașul Seini pentru a-și dezvolta afacerile au primit elogiile binemeritate pentru contribuția adusă în dezvoltarea economico-socială a comunității. Evenimentul organizat de administrația locală din Seini, prin primarul Gabriela Tulbure, viceprimarul Octavian Bodea și Consiliul Local Seini a fost onorat cu prezența de către președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, de reprezentanți ai celor mai importante unități spitalicești din Maramureș și Baia Mare, de parlamentari, oameni de afaceri, directori ai instituțiilor deconcentrate, consilieri județeni. Președintele Consiliului Județean, Gabriel Zetea a oferit, în numele instituției pe care o conduce, o diplomă de excelență pentru organizarea anuală a acestei gale de impact pentru mediul de afaceri din Seini. Din cadrul evenimentului nu au lipsit tortul, artificiile și muzica de bună calitate. Au existat și sărbătoriți în cadrul acestui eveniment, respectiv profesorii Dora Meseșan și Dan Costantea, care vineri și-au aniversat ziua de naștere. Au oferit un frumos recital seineanul Gabriel Ghiulvesi la chitară clasică și soprana Cristina Ioan, în timp ce organizarea muzicală a revenit lui DJ Ansary.
Primarul orașului Seini, Gabriela Tulbure a arătat că această zi specială, care se organizează an de an, pentru a elogia meritele firmelor seinene, este una foarte importantă și pentru administrația locală, care în acest fel, își arată recunoștința pentru contribuția extraordinară a investitorilor în dezvoltarea comunității.” Ca de fiecare dată, am fost onorați de participarea președintelui Consiliului Județean Maramureș, Gabriel-Valer Zetea, care în acest an ne-a oferit și o diplomă de excelență pentru organizarea anuală a galei firmelor, pentru atenția și sprijinul oferit tuturor celor care au ales să investească în Seini. Și noi, ca autoritate locală, am oferit cu mare drag diplome și premii de excelență administratorilor firmelor noastre de elită. Cu ocazia acestui eveniment am oferit participanților câte o insignă cu stema orașului, iar prima am dăruit-o chiar președintelui Consiliului Județean, care mereu a afirmat că Seini este și va rămâne orașul său de suflet. De o plăcută surpriza am avut parte, la rândul meu, din partea managerilor școlilor seinene și a cadrelor didactice prezente. Aceștia mi-au oferit atât mie, cât și Consiliului Local Seini, o plachetă de mulțumire pentru grija pe care o acordăm învățământului și pentru condițiilor bune în care se desfășoară activitatea educațională”, a arătat primarul orașului Seini, Gabriela Tulbure.
Gabriel Zetea: ” Exemplul de bune practici din Seini trebuie preluat și generalizat la nivelul întregului județ”
Prezent la cea de-a X-a ediție a Topului firmelor la Seini, președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea a declarat că acțiunea a fost o adevărată reușită. ”Această tradiție de a celebra activitatea economică a unei comunități demonstrează strânsa colaborare între administrația locală și motorul de creștere al localității, societățile comerciale locale. Ca administrații publice locale sau județene avem obligația de a găsi pârghiile legale prin care capitalul românesc autohton să fie pus în valoare. Trebuie să găsim modalitățile prin care profitul realizat în România să fie ținut aici, în țară, și să dăm afacerilor locale suficientă liberate pentru a crea noi locuri de muncă, atât pentru maramureșenii care sunt astăzi acasă, cât și pentru cei plecați în afara granițelor țării și care își doresc să se întoarcă în locurile natale. Exemplul de bune practici din Seini trebuie preluat și generalizat la nivelul întregului județ, pentru ca fiecare comunitate locală să poată celebra oamenii cu inițiativă, oameni care muncesc în fiecare an pentru dezvoltarea comunităților”, a declarat președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea.