Senatorul liberal Liviu Titus PAŞCA, pe lîngă activitatea curentă în Senatul României, se implică şi în rezolvarea unor probleme specifice judeţului Maramureş, una dintre ele fiind depistarea oportunităţilor de valorificare a patromoniului industrial minier.

Mineritul a fost pînă nu demult ocupaţia de bază a locuitorilor din Maramureş şi principala lor sursă de existenţă. În perioada 2005-2012, prin proiectele de închidere a minelor şi de regenerare de mediu şi socio-economică, s-a reuşit închiderea minelor din Maramureş, ceea ce a avut repercursiuni majore asupra comunităţilor. Proiectele porneau de la principiul că fostele mine trebuie redate comunităţii ca bunuri, nu ca obligaţii (financiare).

Ca urmare, în anul 2002, Consiliul Judeţean Maramureş a elaborat un studiu de potenţial privind patrimoniul industrial minier al judeţului Maramureş şi oportunităţile de valorificare a acestuia în scopuri muzeal-turistice. În acest fel, au fost evaluate în teren obiectivele miniere, au fost clasificate pe categorii (de interes public şi de interes pentru specialişti), au fost elaborate fişe pentru fiecare obiectv. Intenţia era să se înfiinţeze şi o secţie de istorie a mineritului maramureşean. Dar lucrurile au fost oprite din cauze nelămurite, ceea ce l-a determinat pe senatorul Liviu Titus Paşca să intervină.

Conducerea Muzeului de Mineralogie "Victor Gorduza" din Baia Mare apreciază studiul realizat de CJ Maramureş, dar remarcă faptul că trebuie reactualizat (finalizarea studiului a fost realizată în 2006, cu un an înainte de închiderea totală a exploatărilor miniere subterane). În anul 2008, a apărut Legea 8 privind regimul juridic al patrimoniului tehnic şi industrial, în scopul protejării acestuia ca parte a patrimoniului naţional. Articolul 8 prevedea că în termen de 60 de zile Ministerul Culturii şi Cultelor va elabora Norme metodologice de identificare, expertizare şi clasare a bunurilor de patrimoniu tehnic şi industrial. Însă nici pînă la această oră aceste norme nu au apărut.

Intrigat, senatorul Liviu Titus Paşca s-a adresat (în 22 iunie 2016) direct ministrului Economiei şi ministrului Culturii, prin intermediul unei interpelări comune. Cerea lămuriri privind Normele metodologice, modalitatea finanţării unui studiu privind patrimoniul minier din Maramureș şi oportunităţile de valorificare în scop muzeal-turistic a patrimoniului minier.

Răspunsul a venit mai întîi din partea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri. În ce priveşte finanţarea unui nou studiu privind patrimoniul industrial minier al judeţului Maramureş şi oportunităţile de valorificare a acestuia, Autoritatea Naţională pentru Turism este instituţia care poate finanţa realizarea unui astfel de studiu, cu condiţia respectării criteriilor de eligibilitate din HG nr. 320 din 23 martie 2011 cu modificările ulterioare, pe baza solicitărilor primite din partea administraţiilor publice locale. De asemenea, Autoritatea Naţională pentru Turism este disponibilă să colaboreze cu toţi factorii interesaţi în dezvoltarea turismului din Maramureş. La baza colaborării pot sta: • Master planul pentru dezvoltarea turismului naţional, în parteneriat cu Organizaţia Mondială a Turismului; • Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului în România 2016-2026; • Orientările strategice naţionale pentru dezvoltarea durabilă a zonei montane defavorizate 2014-2020;   

• Strategia de dezvoltare durabilă a turismului "Convenţia Carpaţilor"; • Planul de marketing strategic şi operaţional pentru România 2011-2015; • Planul de amenajare a teritoriului naţional, secţiunea a VIII-a, zone cu resurse turistice; • Autoritatea naţională pentru turism (care se află în plin proces de elaborare a Legii Turismului); • Reţeaua naţională de trasee cicloturistice marcate; • Semnalizarea monumentelor istorice;

• Dezvoltarea rutelor culturale în România.

          Secretarul de stat Anca Magdalena Chişer remarcă în răspuns faptul că în judeţul Maramureş există trei rute culturale europene. Prima rută este a cimitirelor europene semnificative, respectiv Cimitirul Vesel din Săpânţa. A doua rută europeană semnificativă este ATRIUM, pe care se află şi municipiul Baia Mare, iar a treia rută culturală europeană semnificativă este cea a ceramicii, pe care se găsesc Săcelul şi Baia Mare.

          Ministerul Culturii a răspuns la interpelarea senatorului Liviu Titus Paşca în 25 iulie 2016. Normele metodologice privind criteriile de identificare, expertizare şi clasare a bunurilor aparţinînd patrimoniul tehnic şi industrial, menţionate în art. 8 al Legii nr. 8 nu au fost elaborate ca norme independente, ele fiind în lucru în formă integrată cu Normele metodologice de clasare şi inventariere a monumentelor istorice (aprobate prin OMCC nr. 2.260/2008, în curs de modificare. Realizarea de norme distincte pentru un anumit tip de patrimoniu ar crea confuzie şi suprapuneri procedurale în procesul de clasare. Varianta integrală a Normelor se află în curs de elaborare şi consultare cu cele două comisii de specialitate ale Ministerului Culturii: Comisia naţională a monumentelor istorice şi Comisia naţională a muzeelor, urmînd să fie aprobate prin Ordin al Ministrului Culturii, în acest an, 2016, după avizul celor două comisii şi după procesul de consultare publică. Ministerul Culturii recomandă reactualizarea Studiului privind patrimoniul industrial minier, cu fonduri de la Consiliul Judeţean Maramureş. Institutul Naţional al Patrimoniului ar putea să asiste profesional refacerea acestui studiu. De asemenea, consiliile locale ar trebui să aloce fonduri bugetare pentru elaborarea de documentaţii şi de lucrări de restaurare şi punere în valoare, în condiţiile din Normele metodologice privind stabilirea criteriilor pentru elaborareea Programului naţional de restaurare a monumentelor istorice, norme ce urmează să fie publicate pentru consultare publică şi aprobate prin ordin al ministrului culturii.

          Scopul comun al instituţiilor judeţene, autorităţilor locale, muzeelor, societăţilor şi regiilor proprietare de monumente industriale, ca şi al Guvernului şi Parlamentului, este salvarea şi punerea în valoare a patrimoniului industrial valoros al judeţului Maramureş. Preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Gabriel Valer Zetea, i-a mulţumit senatorului Liviu Titus Paşca pentru efortul său de a lămuri problema patromoniului industrial minier şi de a indica paşii ce trebuie urmaţi pentru folosirea oportunităţilor zonei miniere existente pentru dezvoltare turistică, în condiţiile integrării operaţiunii de recuperare şi restaurare a patromoniului minier din judeţul Maramureş.

Cabinetul senatorului Liviu Titus Paşca, Circumscripţia electorală 26 Maramureş, Colegiul electoral 1, Grupul parlamentar PNL