Prefectul judetului Maramures, ing. Anton Rohian l- a primit azi in vizita pe guvernatorului regiunii ucrainiene Transcarpatia, domnul Ghennadi Moskal.  Principalul subiect pus in discutie in cadrul acestei intalniri, a fost Podul peste Tisa si gasirea unor solutii pentru continuarea investitiei, avand in vedere importanta acestuia atat pentru regiunea de Nord a tarii, cat si pentru partea de Vest a Ucrainei. Prefectul i-a adus la cunostinta guvernatorului toate demersurile facute pana in prezent in ceea ce priveste Podul peste Tisa, mentionand ca ultimul pas care trebuie facut, este semnarea acordului bilateral. “Cred foarte mult in acest aceasta investitie, care as dori foarte mult sa se realizeze in acest mandat al nostru, daca se semneaza acordul.”, a declarat prefectul Anton Rohian.

Guvernatorul Ghennadi Moskal s-a aratat incantat de acest proiect, promitand ca va pune discutia in asa fel cu primul ministru al Ucrainei incat acest acord sa fie semnat. Un alt subiect pus in discutie de domnul guvernator, a fost problema traficului de tigari de contrabanda de la granita romano- ucraineana, unde au suplimentat cu 600 de graniceri zona de frontiera, incarcand sa opreasca acest fenomen.   Pe acesta tema, a fost prezent la intalnire comisar sef de politie Florin Coman, adjunct al Sefului Inspectoratului Teritorial al Politiei de Frontiera Sighetu Marmatiei, care a specificat ca cea mai frecventa zona de contrabanda este la granita Valea Viseului- Dilove. “In aceasta zona, localitatile sunt una langa cealalta, iar locuitorii acestora, din asa ceva traiesc, incepand inca de la 12- 13 ani. Granicerii stiu despre acest fenomen, fiind cea mai grea zona, dar pentru a combate aceasta problema, trebuie sa existe o alternativa economica si schimbata mentalitatea cetatenilor din acea zona”, a declarat comisar sef de politie, Florin Coman. Buna colaborare dintre Politia de Frontiera Sighetu Marmatiei si cea Ucraineana a fost subliniata de guvernatorul Ghennadi Moskel, colaborare care se va continua in aceleasi conditii si in viitor.

La finalul intalnirii, guvernatorul a tinut sa precizeze ca un alt motiv pentru care a dorit o intalnire cu prefectul judetului, esta cel al manifestarilor culturale care s-au organizat intre Romania si Ucraina in judetul nostru. Din acest punct de vedere, reprezentantul Ucrainei a venit cu propunerea organizarii unui “festival intre vecini” la finele lunii septembrie, idee foarte bine primita si acceptata de prefectul Anton Rohian. Ambele parti s-au angajat in organizarea acestui festival intre prieteni, care va da un imbold si va intari colaborarea si legatura dintre Maramures si regiunea Transcarpatia. 

Comuna Recea a fost in prim- planul lumii folclorice internationale, timp de o saptamana, cu prilejul celei de-a XI-a ditii a Festivalului International de Folclor pentru Copii si Tineri Interpreti al Cantecului si Dansului Popular “DOBROGE, MANDRA GRADINA“. Manifestarea s-a desfasurat pe litoralul Marii Negre - in mai multe locatii din judetul Constanta- si a reunit nu mai putin de 36 de ansambluri folclorice dintara si de peste hotare. Mai exact, peste 1.000 de participant a adunat acest festival, la finalul caruia s-au atribuit zece trofee pe sectiuni de concurs, precum si Marele Premiu, alaturi de premii (locul I, II, III), medalii, mentiuni speciale, diplome de participare, diplome de excelenta, diplome de onoare si premii speciale.

Festivalul International de Folclor pentru Copii si Tineri Interpreti al Cantecului si Dansului Popular “DOBROGE, MANDRA GRADINA“ a debutat la Casa de Cultura a Municipiului Mnagalia, cu parade oficiala si un spectacol de folclor. Cele 36 de ansambluri folclorice participante au fost impartite pe sase grupe si, in functie de repartizarea facuta de organizatori, au sustinut spectacole in mai multe locatii: terase, restaurante si hoteluri din Eforie Nord si Venus, Casa de Cultura din Mangalia si pe o secna amenajata in comuna Albesti. Au fost spectacole cu durata de trei ore, cu cate o jumatata de ora de reprezentatie pentru fiecare ansamblu al fiecarei grupe.

Maramuresul a fost reprezentat la acest festival de un Ansamblu Folcloric al comunei Recea, compus din componenti ai celor patru formatii de profil existente pe raza localitatilor apartinatoare. Ansamblul Folcloric Recea a a numarat 36 de membri si a avut in componenta artisti cu varste cuprinse intre 10 si 66 de ani, precum si doua soliste- Maria Sabau si Diana Tomse.Ansamblul Folcloric Recea a fost repartizat in grupa a VI-a a festivalului, alaturi de alte cinci grupuri folclorice din Arad, Ilfov si Constanta. Ansamblul Folcloric Recea a sustinut dansuri din zonele Chioar,  Maramuresul Istoric, Codru si Fisculas, cu costum adecvate zonelor folclorice reprezentate. Reprezentatiile Ansamblului Folcoric Recea au fost aplaudate la scena deschisa de turistii prezenti in locatiile unde s-au sustinut spectacolele, Dansatorii au tarnsmis salutul lor din Maramures pe malul Marii Negre, judetul nostru bucurandu-se de o promovare pe masura.

Pe langa spectacolele nocturne, membrii Ansamblului Folcoric Recea au participat si la concursurile pe sectiuni. La doua sectiuni s-au inscris cei de la Ansamblul Folcloric Recea si anume la “Ansambluri de Cantece si Dansuri”: si la “Formatia de Jocuri Mixte”. Prestatia artistilor maramureseni a fost remarcabila la ambele sectiuni de concurs. La sectiunea “Ansambluri de Cantece si Dansuri”, din 36 de echipe participante, Ansamblul Folcloric Recea a ocupat locul III. La sectiunea “Formatia de Jocuri Mixte”, Ansamblul Folcloric Recea s-a clasat pe un onorant loc II din 12 echipe inscrise in concurs. Rezultatele mai mutl decat onorante obtinute de Ansamblul Folcloric Recea la aceasta manifestare sunt cu atat mai apreciabile cu cat este prima participare la Festivalul International de Folclor pentru Copii si Tineri Interpreti al Cantecului si Dansului Popular “DOBROGE, MANDRA GRADINA“. Membrii Ansamblului Folclocirc Recea nutresc speranta ca vor participa si anul viitor la Festivalul International de Folclor pentru Copii si Tineri Interpreti al Cantecului si Dansului Popular “DOBROGE, MANDRA GRADINA“ si premiile vor fi si mai multe si mai onorante pentru comuna Recea..

Prezenta Ansamblului Folcloric Recea la acest festival s-a datorat in mare parte primarului Octavian Pavel, cel care a lansat aceasta provocare grupurilor de profil (in numar de patru) din comuna limitrofa municipiului resedinta de judet. Formula de ansamblu creata la nivelul comunei Recea s-a dovedit a fi una castigatoare in conditiile membrii Ansamblului Folcloric Recea s-au intors cu toba plina de premii, medalii si distinctii. Trebuie amintit si suportul Consiliului Local Recea (deschiderea de care au dat dovada alesii comunei) fara de care deplasarea Ansamblului Folcloric Recea la acest festival nu s-ar fi putut materializa. Merite se cuvin si instructorului Adrian Sabou, precum si sefilor Rodica Babut si Vlad Burzo din cadrul Primariei Recea, cei care au depus eforturi pentru buna defasurare a programelor artistice ale  Ansamblului Folcloric Recea la Festivalul International de Folclor pentru Copii si Tineri Interpreti al Cantecului si Dansului Popular “DOBROGE, MANDRA GRADINA“.

Ca principali moștenitori ai patrimoniului cultural, comunitățile locale sunt principalii responsabili, dar, în același timp, trebuie să fie și principalii beneficiari ai avantajelor pe care acesta le aduce, susține o rezoluție a Parlamentului European adoptată marți. Managementul integrat, finanțările din surse multiple, controlul calității lucrărilor efectuate cu finanțare europeană și aplicarea principiului guvernanței participative în acest domeniu ar trebui să contribuie la dezvoltarea potențialului cultural și economic al patrimoniului. "Importanța acestui text rezultă chiar din titlu: o abordare "integrată" : integrată în tot ceea ce s-a întâmplat în trecut și ce se întâmplă astăzi. Chiar și criza actuală a imigrației își găsește explicația în distrugerea culturilor /civilizațiilor, iar rezolvarea nu poate fi în final decât una culturală", a declarat raportorul Mircea Diaconu (ALDE, RO). 

Sprijin financiar accesibil

Operatorii culturali ar trebui să aibă acces la toate informațiile şi finanțările disponibile pentru proiectele lor culturale, întrucât fragmentarea informației este descurajantă pentru cererile de finanțare. Parlamentul cere astfel crearea unui portal unic de informare privind toate programele, oportunitățile de finanțare și cele mai bune practici din domeniul patrimoniului tangibil şi intangibil. Statele membre sunt încurajate să folosească anumite avantaje fiscale, precum reduceri de TVA sau alte taxe, pentru operatorii care lucrează în domeniul conservării sau restaurării de bunuri culturale de patrimoniu. 

Mai multă cooperare și utilizarea instrumentelor digitale

Comunitățile locale, regiunile și celelalte organisme din acest domeniu sunt încurajate să participe și să încurajeze modelul guvernanței participative în gestionarea patrimoniului cultural. Noi instrumente legislative care să permită implementarea și folosirea acestui model trebuie dezvoltate de statele membre, se arată în textul rezoluției. Parteneriatele public-privat sunt de asemenea încurajate, iar Parlamentul subliniază importanța controlului calității lucrărilor efectuate în acest domeniu, cerând Comisiei Europene să includă acest principiu printre criteriile de administrare si finanțare a programelor europene. Rezoluția recomandă de asemenea statelor membre o mai bună utilizare a oportunităților de digitalizare, atât ca instrumente pentru conservarea patrimoniului, cât și ca resurse educaționale sau de cercetare, prin dezvoltarea unor cursuri speciale sau a unor proiecte de cercetare pentru personalul care lucrează în domeniul cultural. 

Recunoașterea și protejarea patrimoniului cultural

Parlamentul propune ca 2016 să fie Anul European al Patrimoniului Cultural, cu un buget adecvat.  Rezoluția Parlamentului European atrage de asemenea atenția asupra altor amenințări la adresa patrimoniului cultural, pus în pericol nu numai de ravagiile timpului, dar în special de către diversele spolieri ale siturilor arheologice, războaie sau violări ale identității culturale și religioase. Parlamentul cere Comisiei să susțină și să organizeze o mai bună coordonare a eforturilor statelor membre care luptă împotriva furturilor, exporturilor şi traficului de obiecte culturale.