In imaginarul colectiv Bastionul Theresia este perceput ca un spatiu important al Timisoarei, intr-o stransa legatura cu influenta austriaca asupra arhitecturii orasului si implicit, asupra istoriei acestuia, cu atat mai mult cu cat este ultima parte din sistemul de aparare Vauban, format din noua astfel de bastioane, definitivate ca mecanism de aparare in jurul anilor 1730. Lipsa informatiilor referitoare la interventiile asupra monumentului din anii 1969-1970 a fost determinantul fundamental si, evident, acesta a dus la cercetari amanuntite asupra interventiilor respective – atat a celor structurale, cat si de suprafata. Documentarea minima asupra a ceea ce s-a realizat in acesti opt ani, din faza de proiect pana in cea de executie (chiar daca nu au fost finalizate toate lucrarile), este un alt aspect important al demersului de publicare a acestui volum. Cateva pozitii critice vor sublinia, poate, eventuala imbunatatire a apropierii fata de monumente in particular. Nu in ultimul rand, prezentarea adesea eronata in mass media locale sau folosirea in mod neadecvat a spatiilor publice a determinat echipa de proiect sa astearna aceste cateva repere intre copertele de hartie manuala... Majoritatea materialelor prezentate au fost preluate, pentru autenticitate, direct din fazele de proiect inaintate autoritatilor. Notite, inscrisuri, schite scanate sau fotografii de pe santier vor introduce cititorul in universul aparent abstract si complicat al demersului. Textele realizate de participantii la proiect au fost inserate in asociatie cu seturi de imagini, schite si analize efectuate in diverse etape. Cu alte cuvinte, lucrarea isi propune sa fie una practica, de prezentare a unei cronici a fazelor prin care a trecut proiectul, adica, intr-un fel, o biografie a sa. Volumul isi doreste, de asemenea, sa sublinieze importanta multidisciplinaritatii intr-un domeniu in care intotdeauna vom avea multe de invatat.

=======================================================================

Marius Miclauș este arhitect. Intre 1997 și 2010 a predat cursuri de Teoria Arhitecturii și proiectare in Facultatea de Arhitectura din cadrulUniversitații Politehnica din Timișoara. in 2014 este profesor invitat la Universitatea Sapienza din Roma. Din 1998 activeaza in diverse funcții inorganizații profesionale cum ar fi – Asociația arhitecților “Timișoara”, Ordinul Arhitecților din Romania, iar intre 2004 și 2008 a fost vicepreședinteal Uniunii Arhitecților din Romania. Coordoneaza din 1996 studioul de arhitectura Archaeus, cu care a ciștigat diverse concursuri de arhitecturași urbanism, naționale sau internaționale lucrarile fiind publicate in Spania, China, India, Slovacia, Grecia...etc. In perioada 2000-2005 a coordonat și coorganizat programul “Restaurarea suprafețelor de arhitectura”  finanțat de catre Unesco – UVO ROSTE Venice Office, program dedicat masteranzilor in restaurare din Est-ul Europei. Din 2012 este inscris la scoala doctorala din Timișoara. Din 2010 este președintele Fundației Archaeus cu care deruleaza citeva programe internaționale printre care – Dealu Cerului Projekt, Peripatetica (coorganizator) sau Borangic. In 2014 a absolvit Masterul de Yacht Design in cadrul Politecnico di Milano.

Lucrari finalizate in ultimii ani :

*Extindere Spitalul Carol Davila / Premiul I in cadrul Concursului International din 2005,

*Reabilitarea Bastionului Theresia / Premiul I in cadrul Concursului National din 2003 (medalie la Bienala de arhitectura BNAB 2012 pentru spatiu public).