aeroportIn mandatul lui Mihai Patrascu, la Aeroportul International Baia Mare s-a reusit eliminarea pierderilor tehlogice care afectau intr- o masura mare bugetul de venituri si cheltuieli al institutiei. Gratie implicarii lui Mihai Patrascu s-au eliminat pierderile foarte mari din reteaua de apa prin inlocuirea completa a instalatiilor specific si a hidrantilor aferenti. Lucrarea s-a efectuat in regie proprie pe baza unei documentatii obtinute in urma unui serviciu de consultanta tehnica, pentru a se asigura conformarea cu normativele in vigoare pentru proiectarea, executarea instalatiilor de stingere a incendiilor si retele exterioare de alimentare cu apa. Apoi, s-au executat reparatii capitale la acoperisul cladirii aerogarii si la sarpanta blocului administrativ (care a condus la extinderea  spatiului util cu peste 350 mp, spatiu pus la dispozitia companiilor dormice sa inchirieze birouri). Trebuie amintita si refacerea fatadei aerogarii care se afla intr- o avansata stare de degradare in momentul in care Mihai Patrascu a preluat conducerea Aeroportului International Baia Mare. De asemenea, s-au imbunatatit coeficientului termic al cladirilor si conditiile din blocul tehnic (pompieri, MTA, MEIA). Din analiza consumurilor din anii anteriori preluarii conducerii institutiei de catre Mihai Patrascu s-a constatat ca se inregistra o pierdere foarte mare de caldura prin geamurile si usile terminalului de pasageri (tamplarie metalica fara chedere si usi de sticla din panouri tip Buzau, fara elemente de etansare). La aceste pierderi se adaugau si consumurile suplimentare de energie electrica pentru asigurarea confortului termic minim necesar desfasurarii activitatilor. Ca urmare, s-a actionat pe doua directii: 1. renegocierea tarifului cu furnizorul de energie electrica, obtinind un pret mult mai bun si o economie mare la nivelul unui an calendaristic; 2. inlocuirea geamurilor si a usilor din aerogara cu sticla dubla, sistem termopan. Au fost inlocuite aproape toate geamurile din aerogara, de la birouri si din spatiile de lucru. O alta investitie importanta se refera la extinderea spatiului public cu 250 mp. Unii ar spune ca aceasta investitie nu era oportuna, insa trebuie tinut cont ca, desi aeronavele care aterizau si aterizeaza curent sunt de tipurile ATR 42 sau ATR 72 (de 50, respectiv 70 de locuri), spatiul public devenea si inca devine tot mai neincapator. Aceasta situatie se inregistreaza cu precadere in momentul in care exista grupuri de pasageri sau in cazul operarii simultane de curse regulate alaturi de cele charter.

aeroport2Investitiile de la Aeroportul International Baia Mare au vizat si terminalul de pasageri si spatiile tehnice. Astfel, s-a reusit implementarea benzii de bagaje si s-au infiintat puncte de check-in. Pana in anul 2010, cand la conducerea aeroportului a venit Mihai Patrascu, banda de bagaje lipsea si  acest lucru l-au resimtit atat angajatii institutiei- care au fost nevoiti sa desfasoare o acivitate mai intensa sub aspectul manevrarii bagajelor- cat si pasagerii – care au fost expusi la disconfort. Cat priveste punctele de check- in, absenta unui ghiseu de check-in amenajat (sau marcat) corespunzator apareau confuzii pentru pasageri. In luna decembrie 2010 s-a reusit instalarea benzii de bagaje si amenajarea celor trei ghisee de check-in integrate la nivelul cerintelor actuale. Astfel, la ora actual, situatia este radical schimbata din acest punct de vedere atat sub aspect estetic/vizual, cit si practice.In noile conditii oferite pasagerilor, la fel ca in orice alt aeroport din lume, calatorul depune bagajul la ghiseu, de unde, in mod automat, acesta este cantarit si transportat cu banda colectoare pina in scannerul de la AT-AD, unde se face verificarea continutului. Apoi, Mihai Patrascu s-a implicat in activitati de recompartimentari pentru a corespunde cerintelor Schengen. Aeroportul Baia Mare a facut o serie de investitii pe linia fluxurilor si a separarii zonelor publice de cele secururizate sau de cele controlate.

In privinta investitiilor in facilitatile de securitate, Aeroportul Baia Mare s-a dotat cu instalatiile necesare asigurarii conditiilor de securitate necesare certificarii ca poarta Schengen si aeroport international: sistem de supraveghere video in plina dezvoltare; sistem automat de limitare a accesului, cu cartela inteligenta personalizata pentru fiecare persoana autorizata si actionare electronica a sistemului de blocare a usilor; crearea unui flux de pasageri suplimentar, complet separat de cel existent pina in prezent, dotat cu cel mai performant sistem de scanare existent in aviatia civila romana.  Investitii s-au facut si in securitatea energetica in sensul ca s-a reusit asigurarea a doua surse de alimentare independente cu puterea de 400 kW fiecare (fata de 250 kW cit erau anterior) comutate automat printr-un echipament de ultima generatie, sistem completat de un set de doua grupuri electrogene complet automatizate ce asigura alimentare separata absolut acoperitoare ca putere pentru partea de balizaj si respectiv pentru restul serviciilor aeroportuare.

Sub aspectul dotarilor majore realizate de Aeroportul international Baia Mare sub conducerea lui Mihai Patrascu, trebuei spus ca in perioada 2010-2012 s-au efectuat o serie de inzestrari. Cea mai consistenta achizitie din ultimii ani a fost reprezentata de sistemul modern de ghidare automata la aterizare pe baza instrumentala cunoscut si ca ILS (instrumental landing system). Baia Mare fiind unul din cele 2 aeroporturi din tara care nu corespundeau tehnic cu sistemele actuale de ghidaj de la bordul avioanelor in cazul conditiilor de vizibilitate redusa datorate fenomenelor meteorologice (ceata, ploaie, ninsoare, nori etc),  astfel ca pilotii nu puteau sa aduca la sol aeronava in conditii de siguranta si erau redirectionati – in situatii limita- pe aeroporturile de rezerva din zona. In decembrie 2010 s-a semnat contractul de achizitie a instalatiei de balizaj de categoria a II-a, avind o valoare de 4.649.900 RON finantat de catre Consiliul Judetean Maramures. Obiectivul a fost finalizat in decembrie 2011, iar operatiunile de instalare ale ILS-ului (finantat integral de catre ROMATSA Bucuresti)  s-au finalizat in 2012.

O alta investitie in dotarea Aeroportului Baia Mare a constat in instalatiile de alimentare cu kerosen (JET A1) si  benzina de aviatie (AVGAS LL100). Ca atare, incepind cu anul 2010, pe Aeroportul Baia Mare sint asigurate servicii profesionale (si certificate) de alimentare cu carburant de aviatie pentru avioanele cu  JET A1 (kerosen). Datorita achizitionarii la sfirsitul anului 2011 a rezervoarelor speciale necesare, de la jumatatea anului 2012 se asigura si alimentarea cu benzina de aviatie. Astfel, Aeroportul Intrenatiomal Baia Mare devenea cel de-al treilea aeroport civil din Romania cu aceasta facilitate (dupa Baneasa si Tuzla). In acest fel, Aeroportul Baia Mare asigura alimentarea pentru orice tip de aeronava, de la cele mai mari turbojeturi pina la cele mai mici aeronave de agrement dotate cu motor.

Situatia sintetica a dezvoltarii Aeroportului International Baia Mare in decursul a aproape 3 ani se prezinta dupa cum urmeaza: 

 

Facilitate

Toamna 2009

Primăvara 2013

Necesar a fi rezolvată în viitor

Sistem de balizaj, ghidare la apropiere și iluminare a platformei

ca și inexistent

realizat, și funcțional, autorizat de AACR

Extinderea, pe măsura extinderii pistei

ILS categoria a II-a

Inexistent

Realizat și funcțional, în curs de publicare în AIP

Completarea cu un echipament DME (în sarcina ROMATSA)

Asigurarea securității energetice

Surse de alimentare cu energie de putere mică, comutate manual în termen de ore, grup electrogen arhaic și operat manual (inclusiv menținerea în funcțiune)

Surse independente de energie, comutate automat, completate cu grupuri electrogene complet automatizate și separate (balizaj, respectiv restul aeroportului)

Urmărirea dezvoltării puterii instalate, în funcție de necesitățile aeroportului

Conformarea cu cerințele SCHENGEN

Complet neconform

Este certificat Schengen, cu toate dotările și amenajările necesare

Dezvoltarea în continuare a securității aeroportuare

Asigurarea de spații corespunzătoare fluxurilor de pasageri

Spații necorespunzătoare, dotate insuficient, insalubre, inestetice, nefuncționale, neprimitoare

Spații luminoase, deocamdată suficiente, curate, moderne, compartimentate corespunzător, dotate cu diverse facilități (inclusiv internet wireless gratuit și automate de cafea și răcoritoare)

Dezvoltarea și modernizarea spațiilor în pas cu cerințele

Asigurarea alimentării cu carburanți a aeronavelor

Nici un fel de facilități

Alimentare curentă cu kerosen, iar din iunie 2012 ainceput și alimentarea cu AVGAS

Adaptarea dotărilor, la volumul de alimentare necesar, funcție de evoluția acestuia

Asigurarea securității fluxurilor de pasageri

Un singur echipament de control (scanner), amplasat într-un spațiu necorespunzător

Trei fluxuri de control complet separate, două pentru pasageri și unul pentru bagaje plus personalul de deservire din zona securizată

Asigurarea parametrilor de funcționarea, dotarea cu noi echipamente (detectoare de lichide, scannere bio, etc.)

Conformarea marcării suprafeței de mișcare cu normativele ICAO și RACR

Pista conformă cu normative învechite, platforma complet neconformă

Pista: conformare 100% cu cerințele ICAO

Adaptarea continuă la necesitățile de trafic

Lungimea pistei

1800 metri

1790 metri (scurtare administrativă din cauza cerintelor ILS-ului)

2500 metri

Este necesară extinderea pistei, eventual în primă fază cu 300 de metri spre vest, variantă ce presupune investiții relativ mici

Portanța pistei și a platformei

21 tone/roată

21 tone/roată

E necesară mărirea portanței pînă la valoarea de 65 tone/roată